Direcția de Sănătate Publică din Brăila va organiza în luna februarie campania cu tema „Sănătatea mintală – Depresia la adolescenți”, adresată adolescenților și părinților acestora. Scopul campaniei este informarea adolescenților și a familiilor acestora cu privire la problematica sănătății mentale, în special a depresiei.
Sub sloganul „Nu lăsa depresia să-ți controleze viața! Sănătatea ta mintală contează!”, vor fi organizate la nivel județean activități de informare cu privire la importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor depresive, dar și pentru a preveni stigmatizarea persoanelor care suferă de această boală.
Sănătatea mintală este o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”. Aceasta descrie nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională. Spre deosebire de afecțiunile somatice, bolile neuropsihice sunt mai greu de identificat din cauza subiectivității simptomelor, dar și a fricii de stigmatizare.
Depresia- una dintre cele mai frecvente afecțiuni psihice la tineri
Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice ale copilăriei și ale adolescenței. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților. Depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, iar 30 % dintre adolescenți au simptome subclinice de depresie. Conform unui raport UNICEF din 2021, aproape unul din cinci băieți europeni cu vârsta între 15 și 19 ani suferă de tulburări mintale, urmat de mai mult de 16% dintre fetele de aceeași vârstă. Nouă milioane de adolescenți din Europa, cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, trăiesc cu tulburări mintale, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate dintre toate cazurile.
Rata suicidului la tineri în România, mai mare decât cea europeană
În România, potrivit unui studiu realizat în 2020, 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, iar 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Conform datelor furnizate de Institulul de Sănătate Publică, o treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie. Rata suicidului în România, la adolescenții sub 15 ani, este mai mare decât media europeană. Sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani. Boala este însă subdiagnosticată, doar 50 % dintre adolescenți primind acest diagnostic înainte de a atinge vârsta adultă. Adolescenții cu boli mintale sunt extrem de vulnerabili la excluderea socială, la discriminare, la stigmatizare și la dificultăți educaționale.
Cauzele acestei afecțiuni sunt diverse, de la dezechilibrele hormonale la istoricul familial, relațiile deficitare cu părinții, evenimente traumatice sau modelele de gândire negativă primite de la părinți.
La adolescenți, depresia poate fi asimilată comportamentului specific vârstei. Tinerii au probleme la școală, nu se pot concentra, vor să fugă de acasă, consumă alcool sau droguri, sunt dependenți de telefon și de rețelele de socializare, au o stimă de sine scăzută. Unii pot deveni chiar violenți sau se pot implica în activități periculoase.
Există mai multe opțiuni de tratament pentru depresie în adolescență, uneori fiind nevoie doar de psihoterapie, alteori și de schimbări în stilul de viață sau chiar de tratament medicamentos. Programul adecvat de somn, o alimentație echilibrată, exercițiile fizice, practicarea unui sport sunt de un real folos în menținerea stării de bine.
