O adevărată „Poveste de iarnă” a avut loc la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale, la care au participat mai mulți elevi de la Liceul Teoretic „Mihail Sebastian” Brăila, însoțiți de prof. Valentina Vintilă.
Cu acest prilej, Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul și coordonatoarea Centrului Diversității Culturale, a prezentat expozițiile temporare și comunicările „Istoria Felicitării și a Bradului de Crăciun” și „Sărbători de iarnă. Tradiții și obiceiuri la comunitățile etnice din Brăila”. Despre Steaua de Crăciun și semnificațiile religioase ale sărbătorii au vorbit prof. Valentina Vintilă și prof. Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, în timp ce Florentina – Cristina Mușat a depănat amintiri de familie despre felicitările de Crăciun expuse.
Brăila, situat pe malul Dunării, este un oraș cunoscut pentru diversitatea sa etnică și culturală, fiecare comunitate contribuind cu tradiții și obiceiuri care îmbogățesc sărbătorile de iarnă. Românii din Brăila păstrează cu drag tradițiile legate de Crăciun și Anul Nou. În Ajunul Crăciunului, colindătorii merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului, iar gazdele îi răsplătesc, de cele mai multe ori, cu bani, uneori și dulciuri. Cele mai populare obiceiuri de Anul Nou includ Plugușorul, recitat de copii pentru a ura belșug și prosperitate, și Sorcova, folosită pentru a aduce urări de sănătate în prima zi a anului. Masa de Crăciun este bogată, cu preparate tradiționale precum sarmale, piftie, cozonac și cârnați.
Comunitatea grecească, una dintre cele mai vechi din Brăila, păstrează la rândul ei multe obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă, care adesea îmbină influențele ortodoxe cu tradiții locale. În Ajunul Crăciunului, familiile grecești pregătesc „Christopsomo” (Pâinea lui Hristos), un colac decorat cu simboluri religioase, care este așezat pe masă ca semn al binecuvântării. În noaptea de Anul Nou, membrii comunității sărbătoresc Sfântul Vasile, tăind tradiționala „vasilopita”, o prăjitură în care se ascunde o monedă norocoasă. Cel care găsește moneda este considerat binecuvântat în anul ce vine.
Lipovenii, parte importantă a mozaicului etnic din Brăila, respectă cu strictețe calendarul religios pe rit vechi. În această comunitate, Crăciunul este sărbătorit pe 7 ianuarie, iar pregătirile includ post, rugăciuni și slujbe religioase. De Crăciun, familiile se adună în jurul mesei, unde predomină preparatele de post, dar și pește gătit în diverse forme. Cântecele și colindele lipovenești, interpretate în limba slavonă, sunt o parte esențială a sărbătorii.
Deși nu sărbătorește Crăciunul, comunitatea evreiască din Brăila are Hanuka, care de multe ori coincide cu perioada sărbătorilor de iarnă creștine. Hanuka este cunoscută drept „Sărbătoarea luminilor” și comemorează rededicarea Templului din Ierusalim. Familiile evreiești aprind în fiecare seară câte o lumânare pe menora specială, în timp ce se recită rugăciuni și se cântă imnuri. Gogoșile umplute cu gem, numite „sufganiot”, și clătitele din cartofi, „latkes”, sunt nelipsite de pe mesele de sărbătoare.
Comunitatea bulgară, prezentă în Brăila de mai bine de două secole, păstrează obiceiuri inedite legate de Crăciun și Anul Nou. Printre acestea se numără pregătirea mesei de Ajun, care include preparate fără carne, cum ar fi pâinea umplută cu dovleac sau mere. Un obicei specific este aruncarea unei colăcel peste acoperișul casei, pentru a atrage norocul.
