CulturaLocal

Ilarie Voronca – 120 de ani de la naștere

Seria Conferințelor Muzeului Brăilei „Carol I” continuă luni, 18 decembrie, cu o prezentare dedicată poetului avangardist Ilarie Voronca, la 120 de ani de la naștere. Evenimentul, coordonat de Liliana Șerban, șefa Secției Memoriale, va avea loc la sediul muzeului din Piața Traian nr. 3, începând cu ora 13.30.

Prof. dr. Valentin Popa va vorbi despre Ilarie Voronca, „Miliardarul de imagini”. Elena-Nicoleta Albu, educator muzeal la Secția Artă, îi va ghida pe cei prezenți pe cărările pictopoeziei, al cărei promotor a fost și Voronca.

„E futurist, dadaist, suprarealist? Toate și niciuna,” declara George Călinescu în „Istoria literaturii române”, numindu-l pe Voronca „un poet dificil pentru profani”. „Poezia lui Ilarie Voronca este un impresionism ordonat în punctul inițial, dar sfărâmat cu voință prin procedee tipografice și metaforsim exagerat până la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții,” continua criticul.

Ilarie Voronca s-a născut pe 31 decembrie 1903, la Brăila, într-o familie de evrei, având la naștere numele Eduard Marcus. A debutat în anul 1922 în revista lui Eugen Lovinescu, „Sburătorul literar”, cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și Camil Baltazar. Volumul de debut, „Restriști”, apare un an mai târziu, în 1923. O poezie citadină, impregnată de tristețe, care nu anunța tendințele avangardiste de mai târziu.

În 1924, publică el însuși, împreună cu Victor Brauner și Stephan Roll, revista de avangardă constructivistă 75 HP, din care apare un singur număr, și colaborează la alte reviste similare precum Punct sau Integral. Lirica sa devine ermetică, eliptică, orientată spre domeniul industrial și tehnic.

În 1927, prin volumul „Colomba”, apărut la Paris, Voronca pășește pe tărâmul suprarealismului, al onirismului. În 1933 se stabilește în Franța, scriind după această dată în limba franceză. În 1938, face parte din mișcarea de rezistență franceză, ca scriitor și luptător.

Se sinucide în 1946, la Paris, în urma unei dezamăgiri amoroase, în timp ce lucra la un „Manual al perfectei fericiri”.

Foto:
Muzeul Brăilei „Carol I”

Articole similare

Back to top button