Lipsa liderilor politici la aniversarea Transfăgărășanului: Un dezinteres față de valorile naționale ?

La sfârșitul lunii septembrie, Monitorul de Brăila a publicat un articol despre aniversarea a 50 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, una dintre cele mai impresionante șosele din Europa și din lume, recunoscută ca atare de multe site-uri turistice internaționale.

Cu toate acestea, așa cum am aflat ulterior, evenimentul a fost umbrit de o absență notabilă: liderii politici de rang înalt au lipsit complet de la ceremonie!

Dacă în 1974, inaugurarea celei mai înalte șosele din România la acea vreme a fost realizată în prezența președintelui de atunci, Nicolae Ceaușescu, aniversarea din acest an, care i-a omagiat pe geniștii români și pe cei care și-au sacrificat viața pentru realizarea acestui monumental proiect de infrastructură – peste 40 de oameni, atât militari cât și civili, și-au pierdut viața în procesul de construcție – a fost marcată doar de prezența Prefectului județului Argeș, Lucian Dragoș Predescu (un tânăr de 28 de ani), și a generalului (rtrg.) Mircia Chelaru, fost Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

În schimb, instituții importante precum Președinția României, Parlamentul, Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale au fost complet absente. Această lipsă este cu atât mai greu de înțeles, având în vedere că președintele Senatului, Nicolae Ciucă, fost general al armatei, ar fi trebuit să fie un reprezentant demn la această ceremonie, pentru a cinsti memoria sacrificiilor făcute de foștii săi colegi militari.

Indiferența clasei politice față de istoria militară a României

Absența oficială la un eveniment de o asemenea importanță ridică întrebări serioase cu privire la respectul clasei politice față de sacrificiile armatei. Transfăgărășanul nu este doar o șosea spectaculoasă, ci un simbol al eforturilor colosale ale geniștilor. Prezența limitată la eveniment, doar a militarilor activi, veteranilor armei geniu și câtorva lideri locali, subliniază o distanțare alarmantă a instituțiilor statului față de valorile fundamentale ale României.

Sacrificiile militarilor pentru construirea Transfăgărășanului

Construirea Transfăgărășanului a fost o provocare tehnică și umană enormă, care a cerut viețile a peste 40 de oameni – atât militari, cât și civili. Geniștii români au lucrat în condiții extreme, în munți, adesea cu echipamente primitive și sub riscul permanent al alunecărilor de teren, avalanșelor și exploziilor necontrolate. Conform mărturiilor, condițiile de muncă au fost adesea infernale, iar sacrificiile celor implicați au fost uriașe. Milităria a însemnat nu doar construcție fizică, ci și devotament, sacrificiu și rezistență. Această realitate face ca absența reprezentanților de rang înalt din partea statului să fie cu atât mai rușinoasă.

Discriminarea dintre militarii activi și rezerviști: un simptom al politicilor actuale

Pe lângă absența la ceremonie, clasa politică continuă să adâncească disensiunile dintre militarii activi și cei în rezervă sau retragere. Deși Legea 223/2015 ar fi trebuit să corecteze aceste inechități, aceasta a fost modificată prin OUG în 2017 ceea ce a generat frustrări și demoralizare în rândul foștilor militari. Politicile discriminatorii privind soldele și pensiile militare au creat tensiuni majore. În timp ce solda celor activi a crescut considerabil în primăvara acestui an, veteranii și rezerviștii rămân cu pensii mici, neactualizate.

Impactul negativ al politicilor asupra coeziunii militare

Politicile actuale nu doar subminează moralul, ci și coeziunea militară esențială pentru funcționarea eficientă a armatei. Dacă disensiunile dintre militarii activi și cei pensionați continuă, structura de apărare a țării poate fi grav afectată, mai ales în contextul războiului din Ucraina vecină. O forță militară puternică nu se bazează doar pe tehnologie, ci și pe unitatea între toate categoriile de personal militar.

Trădarea sacrificiilor eroilor: o realitate politică dureroasă

Indiferența liderilor politici față de aniversarea inaugurării Transfăgărășanului nu este doar rușinoasă, ci reprezintă o trădare a valorilor naționale. Sacrificiile geniștilor care au construit Transfăgărășanul, adesea cu prețul vieții, merită să fie onorate. Lipsa lor de la o ceremonie dedicată acestor eroi subliniază o ruptură profundă între clasa politică și memoria istorică a națiunii. Dacă aceste tendințe de distanțare și inechitate nu sunt corectate, viitorul integrității militare și sociale a României va fi în pericol.

Nu putem decât să felicităm conducerea Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” pentru reușita de a aniversa alături de rezerviștii prezenți la eveniment activitatea și sacrificiile înaintașilor lor, cinstind memoria foștilor lor camarazi, acei eroi care au făcut posibilă una dintre cele mai mari realizări ale României moderne – Transfăgărășanul, un simbol al curajului și sacrificiului militar.