Anual, pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Botezul Domnului, sau „Boboteaza”, cum mai este numită această zi care marchează și sfârșitul sărbătorilor de iarnă.
Și de această dată, acest moment important este însoțit de anumite obiceiuri din vechime.
În primul rând, preotul umblă din casă în casă cu crucea în mână și stropește cu agheasmă, din vârful unui mănunchi de busuioc, atât locuința, cât și pe toți membrii familiei. Gospodinele îl așteaptă cu casa curată și cu un vas cu apă pe masă, în care preotul lasă un pic de agheasmă, apa sfințită care să fie de leac la nevoie. Tot în ajun de Bobotează, credincioșii trebuiau să mănânce bucate de post, iar cei care pot să țină post negru.
Tinerele care vor să se căsătorească cer de la preot sau fură un fir din mănunchiul de busuioc al acestuia, pe care și-l pun sub pernă, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca să-și viseze ursitul, viitorul soț. O altă superstiție amintește de faptul că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în anul în curs. Superstiție ceva mai greu de urmat anul acesta, din moment ce vremea este chiar blândă pentru această perioadă a anului.
De asemenea, în ziua de Bobotează, creștinii merg la biserică și participă la slujba de sfințire a apelor, iar la sfârșitul slujbei primesc agheasmă, care este considerată drept leac pentru boli, dar și pentru dezlegarea de farmece sau făcături. Se mai spune că agheasma mare este folositoare creștinilor pentru iertarea păcatelor.
Despre agheasma adusă de la biserică, oamenii cred că este bună de orice, iar aceasta nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit.
Tot în ziua de Bobotează, în unele regiuni există obiceiul ca mamele care au pierdut copii sau i-au născut morți să ia agheasmă și să meargă împreună cu preotul pentru a o presăra peste mormintele lor, apoi îi botează cu numele Ion. Dacă vor proceda în acest fel trei ani la rând, se crede că acei copii sunt botezați.
Vremea din ziua de Bobotează este un indiciu despre cum va fi anul care tocmai a început. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.
Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, dacă va curge apă din streașină, se va face vin bun, iar dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, atunci va fi belșug și sănătate.