
Reperele zilei – 28 martie
Sfântul Cuvios Ștefan, făcătorul de minuni, Sfânta Cuvioasă Gavrilia Papaiannis, Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Pelechitului (calendar creștin ortodox)
1791: Supplex Libellus Valachorum – cel dintâi program politic al românilor din Transilvania – este trimis Curții din Viena.
1848: Revoluția Română din 1848: este emisă Petițiunea Proclamațiune la Iași, redactată de Vasile Alecsandri.
1854: Războiul Crimeei: Marea Britanie și Franța declară război Rusiei.
1882: În Franța, școala devine obligatorie.
1888: Se naște Alexandru Kirițescu (d. 1961), dramaturg român. Scriitor multilateral, Kirițescu atacă problematica vieții sociale contemporane lui în „trilogia burgheză”. Cea mai importantă piesă a sa a fost Gaițele. În anii celui de-al Doilea Război Mondial a scris Dictatorul.
1914: Se naște Ovidiu Constantinescu (d. 1993), prozator român. A fost unul dintre cei mai prolifici traducători ai epocii comuniste, traducând din literatura franceză (Stendhal, Romain Rolland, Colette, Maurice Druon, Jules Verne, Victor Hugo) și din cea rusă (Dostoievski, Repin, Taras Șevcenko). A mai publicat volumul Portrete de artiști (1984), format din medalioane critice dedicate unor actori.
1915: La Ateneul Român a avut loc prima audiție a Simfoniei a II-a de George Enescu, dirijată de compozitor.
1923: Este promulgată prin decret regal Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.
1930: Orașele turcești Constantinopol și Angora își schimbă denumirea în Istanbul și, respectiv, Ankara.
1939: Se încheie războiul civil din Spania.
1948: În Republica Populară Română au loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile au fost câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate.
1949: Moare Grigoraș Dinicu (n. 1889). A fost un violonist virtuoz și compozitor român de origine romă, care s-a impus printr-o manieră deosebită de interpretare a vechilor piese muzicale din repertoriul lăutăresc, prin sobrietatea stilului său individual și prin tehnica instrumentală excepțională. Este cunoscut în toată lumea mai ales pentru compoziția sa din 1906, Hora staccato.