Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” a fost locul unde a avut loc, ceva mai devreme, o întâlnire menită să le aducă zâmbetul pe buze copiilor ucraineni aflați la noi. Mai exact, pentru ca aceștia să intre mai bine în atmosferă și să simtă spiritul sărbătorilor de iarnă organizatorii l-au invitat la serbare și pe Moș Crăciun, care a venit, așa cum o face de obicei, încărcat cu multe daruri. De-a lungul anului acești copii au participat la atelierele creative „Lucrăm și ne distrăm” de la Biblioteca Județeană, organizate la Sala de Lectură, însoțiți de fiecare dată de prof. Nina Brajenko.

Coordonatori ai întâlnirii cu Moș Crăciun au fost Monica Ionescu, Carmen Damian, Adriana Trică, Gheorghe Dana Iuliana, bibliotecari.

Tradiții de Crăciun: Ritualuri, bucate și semnificații străvechi

La ucraineni, printre tradițiile specifice de Crăciun este și faptul că sub fața de masă se așează fân, iar în colțurile mesei sunt puși colacii pentru spor în anul care vine. Picioarele mesei sunt legate cu lanțuri, simbolizând unitatea familiei în anul care va urma și se aprinde o lumânare. Colindătorii sunt răsplătiți cu mere, nuci și alte dulciuri, dar nu lipsesc banii.

Petrecerea Crăciunului constituie un ceremonial bine închegat. În seara de Crăciun se servesc 12 feluri (cel puțin 9) de mâncăruri de post: hreblenka – tocăniță de hribe; holupții – sarmale; babalke – gomboți; perohe – colțunași dulci; paleaneceke – colțunași cu varză; pșeneția iz medom – grâu fiert cu miere; fasoli iz slevame – fasole fiartă cu prune; iableka vareni – compot de mere fierte; nalezneke – clătite; reba – pește prăjit în ulei sau tăvălit în făină și fanke – gogoși.

Cele 12 feluri de mâncare simbolizeză lunile anului și cei 12 apostoli. În unele regiuni, sub fața de masă se pun cereale: semințe de dovleac, de floarea soarelui, grâu etc, care se păstrează acolo până în Ajunul Bobotezei, pentru a avea recoltă bună în noul an. De asemenea, se face un colac mic, în golul din mijloc punându-se busuioc, grâu sau ovăz, ori cereale combinate, semnificația fiind aceeași cu a semințelor puse sub fața de masă. Colacul se taie de Vaseleanek (Ajunul Bobotezei) și se mănâncă. Și când toată lumea se așează la masă, în curte răsună colindele.

În seara din Ajunul Crăciunului colindă doar copiii, iar la miezul nopții începe slujba la biserică – osenosne. La masa de Crăciun participă familia restrânsă sau extinsă, servirea mesei fiind precedată de o rugăciune. Cuplurile căsătorite colindă în seara celei de-a doua zile de Crăciun, iar în seara a treia, se merge în pețit.