Pe 27 decembrie, a treia zi de Crăciun, creștinii ortodocși din România îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, primul martir al creștinismului. Este o zi plină de semnificații spirituale, dar și de tradiții populare care îmbină credința cu obiceiurile moștenite din străbuni.
Sfântul Ștefan este recunoscut pentru curajul său neclintit de a-și mărturisi credința, dar și pentru puterea sa de a ierta. În ciuda suferințelor pe care le-a îndurat, el a cerut lui Dumnezeu să-i ierte pe cei care l-au condamnat la moarte. Acest gest suprem de iubire și iertare face din Sfântul Ștefan un exemplu viu de virtute pentru toate generațiile.
Cine a fost Sfântul Ștefan?
Sfântul Ștefan, numit și protomartir, a fost unul dintre cei șapte diaconi ai Bisericii primare, ales de apostoli pentru a sluji comunității creștine. Ștefan era cunoscut pentru înțelepciunea, bunătatea și devotamentul său față de Dumnezeu, dar și pentru darul său de a predica Evanghelia cu putere. Aceste calități au atras admirația unora, dar și invidia altora, ceea ce a dus la acuzații false împotriva lui.
Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte prin lapidare, iar cuvintele sale de pe patul de moarte – „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta” – rămân un testament al iubirii și iertării necondiționate.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan în România
Sărbătoarea Sfântului Ștefan este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri, multe dintre ele având rădăcini adânci în cultura populară românească. Acestea reflectă respectul și admirația pe care oamenii le au pentru acest sfânt, dar și dorința de a păstra vie legătura cu valorile creștine.
- Aprinderea lumânărilor pentru cei plecați dintre noi
În multe zone din România, credincioșii aprind lumânări pentru sufletele celor dragi care au trecut la cele veșnice. Se crede că, la fel cum Sfântul Ștefan a fost un mijlocitor între Dumnezeu și oameni, aceste lumânări aduc lumină și pace sufletelor celor adormiți. - Rugăciuni pentru iertare și sănătate
Oamenii merg la biserică pentru a participa la slujbele dedicate Sfântului Ștefan, cerând iertarea păcatelor și binecuvântare pentru anul care vine. De asemenea, cei care poartă numele sfântului primesc urări speciale din partea apropiaților. - Tradiția împăcării
În unele comunități, ziua Sfântului Ștefan este considerată un moment ideal pentru împăcarea cu cei cu care ne-am certat. Se spune că așa cum Sfântul Ștefan a iertat chiar și pe cei care l-au prigonit, la fel și oamenii ar trebui să lase deoparte supărările. - Ofrande și binecuvântări pentru casele celor dragi
În zonele rurale, există obiceiul ca gospodinele să pregătească pâine, colaci sau prăjituri pe care le oferă rudelor și vecinilor. Aceste ofrande sunt însoțite de urări de sănătate, belșug și protecție divină. - Cinstirea pietrelor și locurilor sacre
Pentru că Sfântul Ștefan a fost ucis cu pietre, unele tradiții locale îl invocă pentru a proteja gospodăriile de necazuri. În Bucovina, de exemplu, oamenii binecuvântează pietrele din jurul caselor sau grădinilor, crezând că astfel vor fi apărați de rele. - Obiceiul legării relațiilor
Ziua Sfântului Ștefan este văzută ca o zi norocoasă pentru a începe relații noi, fie de prietenie, fie de dragoste. Mulți tineri organizează întâlniri speciale, iar în unele sate se țin chiar baluri de sărbătoare.
La mulți ani sărbătoriților!
La final, le transmitem tuturor celor care poartă numele Sfântului Ștefan sau derivate ale acestuia – Ștefan, Ștefania, Ștefi, Fănel, Fănica, Ștefu – un sincer La mulți ani! Fie ca această zi să vă aducă sănătate, bucurie și împliniri alături de cei dragi.
Astăzi este ziua voastră – să o sărbătoriți cu sufletul plin de lumină, în pace și armonie! 🎉
