
Ștefan Mihăilescu-Brăila, omagiat la Mediatecă
Ștefan Mihăilescu-Brăila s-a născut pe 3 februarie 1925, în Brăila. Din copilărie și-a dorit să devină artist, ceea ce l-a determinat să muncească asiduu, în ciuda tuturor impedimentelor apărute. De la 16 ani a început să lucreze ca muncitor în port, apoi ca funcționar. În 1947 a absolvit Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „G. Cavadia”, urmând să interpreteze numeroase roluri atât pe scenele teatrelor din Brăila, Baia Mare și București, cât și în emisiuni de teatru și divertisment la radio și televiziune.
A jucat în 50 de filme, dintre care: „Alo?.. Ați greșit numărul” (1958), „Portretul unui necunoscut” (1960), „Darclée” (1960), „Comoara din Vadul Vechi” (1964), „Răscoala” (1965), „Frații” (1970), „Asediul” (1971), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Proprietarii” (1973), „Tatăl risipitor” (1974), „Păcală” (1974), „Alarmă în deltă” (1974), „Elixirul tinereții” (1975), „Gloria nu cântă” (1976), „Fata bună din cer” (1977), „Ciocolată cu alune” (1978), „Singur printre prieteni” (1979), „Sosesc păsările călătoare” (1984), „A fost prietenul meu”, „Vremea zăpezilor”.
A fost un perfecționist, care și-a cercetat continuu resursele interioare, fiind dornic de autodepășire. De aceea, a căutat mai degrabă criticile decât laudele, primindu-le cu bucuria desăvârșirii. Deși i-a plăcut drama, a fost distribuit cu precădere în comedii.