Moartea subită din închisoare a opozantului rus Aleksei Navalnîi a readus în prim plan îngrijorarea liderilor internaționali referitoare la politica de la Kremlin și impactul direct al acesteia asupra opozanților săi. Mai- marii lumii arată cu degetul spre Putin, declarându-se la unison supărați și totodată indignați de politica liderului rus, Vladimir Putin.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit subit vineri, 16 februarie  în închisoarea din regiunea arctică unde efectua o pedeapsă de 19 ani de detenţie.

”La 16 februarie 2024, în centrul penitenciar nr. 3, deţinutul Navalnîi A.A. s-a simţit rău după o plimbare şi aproape imediat şi-a pierdut conştienţa. (…) Cauzele morţii sunt în curs de a fi stabilite”, a indicat Serviciul penitenciar al regiunii Iamalo-Neneţ într-un comunicat.

Personalul medical a fost chemat, dar nu a reuşit să îl resusciteze pe Navalnîi. „Au fost efectuate toate procedurile de reanimare necesare, dar nu au dat rezultat pozitiv. Medicii urgentişti au constatat decesul pacientului. Cauzele morţii urmează să fie stabilite”, precizează acelaşi serviciu.

În vârstă de 47 de ani , activistul ispăşea o pedeapsă pentru „extremism” într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, în condiţii foarte dificile. El a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

În ultima perioadă, Navalnîi părea slăbit și îmbătrânit

La diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos. Despre Navalnîi, Kremlinul susţine că lucra pentru CIA-ul American. Însă opozantul rus  l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. După  acea otrăvire, Navalnîi a fost transferat în Germania, însă a revenit la Moscova în ianuarie 2021, desi era conştient că risca să fie arestat.

Furioși și indignați, mai marii lumii arată cu degetul spre Putin

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia şi preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să „răspundă la întrebări foarte serioase” pentru  moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi. „Trebuie să fie clarificate faptele, iar Rusia trebuie să răspundă la toate întrebările serioase despre circumstanţele morţii sale”, a indicat Stoltenberg, care s-a declarat „profund întristat şi tulburat” de moartea activistului rus.

Și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „profund tulburată şi întristată de vestea morţii lui Aleksei Navalnîi”. „Putin cel mai mult se teme de disidenţa din partea propriului popor. O reamintire sumbră a ceea ce înseamnă Putin şi regimul său. Hai să ne unim în lupta noastră pentru a apăra libertatea şi siguranţa celor care au curajul să apere democraţia!”, a clamat ea.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus la rândul său că UE consideră „regimul rus” ca fiind „singurul responsabil pentru moartea tragică” a opozantului. „Aleksei Navalnîi a luptat pentru valorile de libertate şi democraţie. Pentru idealurile sale, el a făcut sacrificiul suprem (…) Adresez condoleanţele mele sincere familei sale şi celor care luptă pentru democraţie peste tot în lume. Combatanţii mor, dar lupta pentru libertate nu se opreşte niciodată”, a scris Michel pe o rețea de socializare.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat „îngrozită” de moartea opozantului rus, despre care a afirmat tot pe reţelele de socializare că „Rusia i-a luat viaţa şi libertatea, dar nu şi demnitatea”, iar „umanitatea a pierdut un luptător al cărui curaj va fi amintit timp de generaţii”.

De la Washington, prima reacție a venit din partea purtătorului de cuvânt pentru securitate naţională a preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan. „Dacă se confirmă, este o tragedie teribilă. Şi dată fiind istoria lungă şi josnică a guvernului rus de a le face rău opozanţilor săi, ea ridică semne de întrebare, evidente şi reale asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo”, a spus acesta într-un interviu.

După ce decesul lui Navalnîi va fi confirmat şi Washingtonul va avea detalii suplimentare, „vom stabili atunci ce urmează”, a completat responsabilul american.

Premierul britanic Rishi Sunak a primit decesul lui Navalnî ca pe o „veste teribilă”. „Unul dintre cei mai îndârjiţi susţinători ai democraţiei ruse, Aleksei Navalnîi a demonstrat un curaj teribil pe parcursul întregii sale vieţi”, a spus premierul britanic în mesajul său.

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat de asemenea „foarte întristat” de relatările privind decesul lui Aleksei Navalnîi, care în opinia sa este un semn „teribil” al modului cum Rusia s-a schimbat în ultimii ani.

„Ca nimeni altul, Aleksei Navalnîi a fost un simbol al Rusiei libere şi democratice. De aceea a trebuit să moară. Gândurile mele merg către soţia şi copiii lui”, a notat pe rețele de socializare și ministrul de externe din Germania, ecologista Annalena Baerbock.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat „furia şi indignarea” referitor la acest eveniment. „În Rusia de azi, spiritele libere sunt duse în Gulag şi condamnate la moarte. Furie şi indignare”, a scris liderul de la Elysee pe reţelele de socializare.

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski l-a descris pe Navalnîi drept un erou. „Inima mea este acum alături de familia lui Aleksei Navalnîi, care este un erou şi un simbol pentru toţi democraţii Rusiei. El a fost condamnat prin acuzaţii fabricate. A fost dus în închisoare, unde a trăit în condiţii teribile. Vladimir Putin este responsabil pentru toate acestea”, a transmis şeful diplomaţiei poloneze.

Premierul canadian Justin Trudeau l-a catalogat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept un „monstru”. Moartea lui Navalnîi „demonstrează cu adevărat că Putin va reprima pe oricine luptă pentru libertatea poporului rus”, a susţinut Trudeau la un post TV. „Este o tragedie care aminteşte lumii întregi că Putin este un monstru”, a mai spus premierul canadian.

Reacţii virulente au venit și din partea celor trei state baltice, respectiv Lituania, Letonia şi Estonia. Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a scris pe rețele sociale că „Navalnîi a fost asasinat brutal de Kremlin”. „Acesta este un fapt pe care oricine trebuie să-l ştie despre adevărata natură a actualului regim rus”. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, afirmă că „Navalnîi nu a murit în închisoare, el a fost ucis de brutalitatea Kremlinului şi de scopul acestuia de a reduce opoziţia la tăcere cu orice preţ”. „Regimul rus” trebuie tras la răspundere pentru asta şi adus în faţa justiţiei, a indicat preşedintele lituanian.

Cu o zi înaintea morții, Navalnîi a fost prezent prin video, în fața instanței

Moartea subită a fostului activist în vârstă de 47 de ani a ridicat foarte multe întrebări. Cauza morţii sale încă nu este cunoscută, dar este aşteptată expertiza medico-legală.

Medicii ruşi au încercat timp de 30 de minute să-l resusciteze. „Medicii sosiţi la faţa locului au continuat procedurile de reanimare aplicate deja de medici în penitenciar. Ei le-au continuat timp de 30 de minute. Cu toate acestea, pacientul a decedat”, a comunicat spitalul public din oraşul Labitnanghi, situat în apropierea închisorii.

Cu o zi înaintea de a muri, adică joi, 15 februarie, Navalnîi participase prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate.

Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.