2023, cel mai cald an de la 1900 până în prezent

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), 2023 a fost cel mai cald an din istorie pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010. Iar intervalul 2012-2023 a fost cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, transmite un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

2023 – cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice, în Europa

Potrivit Serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, tendința actuală de încălzire globală desfășurându-se cu o rată fără precedent. Cauza principală o reprezintă creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră – dioxid de carbon, metan și oxid de azot- rezultate, în special, din arderea combustibilor fosili.

În primele 11 luni ale anului, temperatura medie la suprafața Pământului a atins cote record, în medie cu 1,46 grade Celsius mai mult decât în perioada 1850-1900. Luna noiembrie a încheiat cea mai caldă toamnă din emisfera nordică, din timpurile moderne.

„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), într-un comunicat de presă.

Ziua de 21 octombrie a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru perioada de când se fac măsurători.

Cel mai cald Crăciun din istorie

Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun, maxima zilei fiind de 17 grade Celsius. La stația meteo de la Calafat s-au înregistrat aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani.

„Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme – care s-au agravat deja – vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. (…)

Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Încălzirea globală se referă strict la un parametru al climei și anume la creșterea temperaturii medii de la suprafața Pământului, într-o perioadă de timp stabilită. Acest fenomen a fost observat începând cu perioada industrială (1850-1900), din cauze definite, în principal din cauza activităților umane, a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili (transport, industrie, electricitate), a modificărilor în gradul de utilizare a terenurilor (defrișări), a deșeurilor.

Programul Copernicus este programul de observare a Pământului al Uniunii Europene, program care supraveghează planeta și mediul înconjurător în beneficiul final al tuturor cetățenilor europeni. Acesta oferă servicii de informații bazate pe observarea Pământului prin satelit și pe datele in situ (non-spațiale). Programul este coordonat și gestionat de Comisia Europeană.