21 mai, Sfinții Constantin și Elena, eliberatorii creștinismului
Sfinții Constantin și Elena: eliberatorii creștinismului, modelul virtuții cristice
Pe 21 mai, creștinii ortodocși din întreaga lume îi sărbătoresc pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Sfânta Elena, cunoscuți drept cei care au adus libertate creștinismului. Această sărbătoare rememorează transformările majore pe care le-au adus acești sfinți în Imperiul Roman și impactul lor durabil asupra religiei creștine.
Împăratul Constantin, născut în anul 272, este recunoscut pentru Edictul de la Milan din 313, care a legalizat creștinismul și a permis practicarea sa liberă. Până la acel moment, creștinismul fusese o religie persecutată, iar creștinii erau adesea supuși unor chinuri cumplite. Edictul de la Milan a pus capăt acestei perioade de persecuție și a deschis calea pentru răspândirea creștinismului în tot Imperiul Roman. Un alt aspect esențial al domniei lui Constantin a fost interzicerea jertfelor sângeroase, practică obișnuită în religia romană precreștină, o măsură importantă în stabilirea creștinismului ca religie dominantă și în eliminarea practicilor barbare. De asemenea, împăratul a decretat duminica drept zi de odihnă, recunoscând astfel semnificația zilei de înviere a Domnului pentru creștini și oferindu-le o zi de repaus și rugăciune.
Împăratul Constantin cel Mare a transformat orașul Bizantium în Constantinopol, inaugurându-l pe 11 mai 330 ca noua capitală a Imperiului Roman. Acesta a devenit centrul creștinismului pentru o mie de ani, unde Constantin a construit numeroase lăcașuri de cult, inclusiv Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol și Biserica Sfinților Apostoli, simboluri ale moștenirii lor spirituale, consolidând astfel rolul spiritual și politic al orașului.
Mama sa, Sfânta Elena, a avut un rol crucial în viața religioasă a imperiului. Cunoscută pentru devoțiunea sa profundă, Elena a călătorit în Țara Sfântă unde, potrivit tradiției, a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, descoperire care a reprezentat un moment de cotitură pentru creștinism, confirmând locurile sfinte și stimulând pelerinajele creștine.
Constantin și mama sa, Elena, au construit numeroase biserici și au promovat valorile creștine, contribuind semnificativ la răspândirea credinței. Printre cele mai renumite construcții se numără Biserica Învierii Domnului lângă Sfântul Mormânt din Ierusalim, Biserica din Ghetsimani și multe altele.
Sărbătoarea Sfântului Împărat Constantin și a Sfintei Elena este marcată cu slujbe religioase speciale, procesiuni și rugăciuni. Credincioșii se adună în biserici pentru a-și exprima recunoștința și pentru a comemora influența profundă pe care acești sfinți o au asupra creștinismului.
În România, numele Constantin și Elena sunt foarte populare, purtate cu mândrie de cei care își serbează onomastica în această zi.
Această sărbătoare nu este doar o rememorare a trecutului, ci și o reafirmare a valorilor creștine pe care Constantin și Elena le-au promovat: libertatea de credință, pacea și unitatea. Prin viața și faptele lor, acești sfinți au modelat cursul istoriei religioase și au lăsat o moștenire spirituală care continuă să inspire milioane de creștini în întreaga lume.
Pe 21 mai, creștinii ortodocși sărbătoresc nu doar doi mari sfinți, ci și un moment de cotitură în istoria credinței lor, un prilej de a reflecta asupra importanței libertății religioase și a valorilor creștine în lumea contemporană.
