Alexandru Nazare: Inflația a coborât la 6,2%, iar deficitul s-a redus cu 37%. România nu își permite să revină la dezechilibre

România a înregistrat în ultimele luni o scădere accelerată a inflației și o reducere semnificativă a deficitului bugetar, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta avertizează însă că rezultatele nu trebuie să ducă la relaxarea eforturilor de consolidare fiscală, în condițiile în care populația continuă să resimtă efectele prețurilor ridicate și ale scăderii puterii de cumpărare.

Potrivit ministrului, rata anuală a inflației a ajuns la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. În paralel, deficitul bugetar înregistrat în primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic față de aceeași perioadă din 2025.

Nazare susține că evoluțiile reprezintă rezultatul măsurilor de corecție fiscală și al temperării cererii interne, însă impactul pozitiv al acestor cifre este încă dificil de resimțit de populație, în special din cauza prețurilor la carburanți.

Inflația a scăzut rapid, dar prețurile rămân ridicate

Ministrul interimar al Finanțelor afirmă că ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat semnificativ în ultimele luni. Scăderea inflației este însă influențată atât de efecte statistice, cât și de evoluția unor indicatori fundamentali ai economiei.

Potrivit datelor prezentate de Nazare, fără influența combustibililor, prețurile de consum au scăzut în august față de luna precedentă. Totodată, prețurile alimentelor au înregistrat o reducere lunară de 0,7%, iar unele produse, precum legumele și fructele, sunt mai ieftine decât în urmă cu un an.

În schimb, combustibilii au continuat să exercite presiune asupra inflației, benzina și motorina fiind principalele categorii în care s-au înregistrat creșteri de două cifre.

„Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei”, a transmis Alexandru Nazare.

Ministrul consideră că evoluția prețurilor la combustibili este influențată în principal de piața externă a petrolului, un factor asupra căruia România nu are control direct. În schimb, soliditatea economiei interne poate determina cât de puternic sunt resimțite aceste șocuri externe.

Deficitul bugetar, cu 37% mai mic în primele șapte luni

Pe partea fiscală, ministrul Finanțelor susține că măsurile de consolidare au produs deja rezultate vizibile.

Deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic comparativ cu perioada similară din 2025. În același timp, investițiile publice au crescut cu aproximativ 15 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de Nazare.

Ministrul susține că reducerea deficitului nu a presupus oprirea investițiilor publice, ci o încercare de control mai strict al cheltuielilor statului.

O parte importantă a resurselor bugetare continuă însă să fie direcționată către plata dobânzilor pentru datoria acumulată în anii anteriori. Potrivit lui Nazare, aproximativ 3% din PIB reprezintă plata dobânzilor în acest an.

Dobânzile la datoria publică apasă bugetul

Costurile de finanțare reprezintă una dintre principalele probleme pentru bugetul României. Cu cât statul se împrumută mai scump, cu atât o parte mai mare din veniturile publice este direcționată către plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor și serviciilor publice.

Reducerea deficitului poate contribui, în timp, la îmbunătățirea percepției investitorilor și la scăderea costurilor de finanțare.

Nazare consideră că fiecare reducere a dobânzilor la care se împrumută statul poate elibera resurse pentru proiecte precum infrastructura, sănătatea sau educația.

Ministrul: Scăderea inflației nu înseamnă ieftinirea generală a produselor

Deși inflația a coborât la 6,2%, ministrul Finanțelor atrage atenția că acest procent nu înseamnă că prețurile au revenit la nivelurile de dinaintea perioadei de inflație ridicată.

O inflație mai mică înseamnă, în principal, că prețurile cresc într-un ritm mai lent. Pentru populație, efectul pozitiv asupra puterii de cumpărare se produce treptat, pe măsură ce veniturile reale se adaptează.

Media inflației din ultimele 12 luni este în continuare ridicată, situându-se în jurul nivelului de 9,5%, potrivit datelor invocate de ministru.

Nazare susține că refacerea puterii de cumpărare are nevoie de timp și că reducerea inflației trebuie însoțită de continuarea consolidării finanțelor publice.

România trebuie să evite revenirea la dezechilibre

Ministrul interimar al Finanțelor consideră că actuala evoluție economică oferă României posibilitatea de a schimba modelul de creștere bazat în mare măsură pe consum și împrumuturi.

În opinia sa, următoarea etapă trebuie să pună accent pe investiții, predictibilitate și disciplină bugetară. Obiectivul este ca economia să se bazeze tot mai mult pe venituri reale și investiții și mai puțin pe consum finanțat prin datorie.

În acest context, Nazare vorbește și despre recâștigarea încrederii populației și a mediului de afaceri. Familiile și companiile au nevoie de reguli stabile și de predictibilitate pentru a putea lua decizii pe termen lung.

„Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a afirmat ministrul interimar al Finanțelor.

Investițiile și fondurile europene, priorități pentru perioada următoare

Alexandru Nazare consideră că reducerea dezechilibrelor trebuie să creeze condițiile pentru relansarea unei creșteri economice sustenabile.

Printre domeniile care pot susține această evoluție se numără energia, industria, infrastructura și utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Ministrul pledează și pentru susținerea capitalului românesc și pentru păstrarea investițiilor în economia națională.

În acest context, scăderea inflației și reducerea deficitului reprezintă doar primele etape ale procesului de ajustare. Pentru populație, rezultatul final ar trebui să se reflecte în recâștigarea treptată a puterii de cumpărare, iar pentru companii, în condiții mai stabile pentru investiții și dezvoltare.