Dialoguri în lumina geniului creator, la Muzeul Brăilei „Carol I”

Secția Artă a Muzeului Brăilei „Carol I” a fost ieri gazda unei conferințe intitulate „Dialoguri în lumina geniului creator”, prilejuită de închiderea expoziției temporare de grafică satirică „Benedict Gănescu. De la caricatură la simbol”. Evenimentul s-a desfășurat în corpul din str. Ana Aslan nr. 27, la ora 11.00, fiind moderat de conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul instituției.

Dialogul generațiilor i-a avut ca protagoniști pe artistul plastic Florian Doru Crihană, graficianul caricaturist Leonte Năstase, artista plastică profesor Marilena Ioanid, istoricul de benzi desenate Dodo Niță, criticul de artă Marius Tița și elevi ai Liceului de Arte „Hariclea Darclée” din Brăila.

Cei prezenți în sală s-au bucurat și de prezența lui Nicu Alifantis, bine-cunoscutul artist brăilean.

Am decis să facem acest eveniment, un așa-zis eveniment de închidere a expoziției Benedict Gănescu, tocmai pentru a atrage încă o dată atenția asupra acestui nume extraordinar în grafica de profil din țară și nu numai. Suntem bucuroși să avem în patrimoniu un număr de 78 de piese, reflectând cei 40 de ani de activitate ai acestui artist. Datorăm acest lucru familiei domniei-sale, care a donat cu o generozitate deosebită aceste lucrări Muzeului Brăilei, tocmai pentru a contribui la acest fond de grafică satirică al secției de profil.

Benedict Gănescu, un artist printre caricaturiști

Criticul de artă Marius Tița a vorbit despre artistul complet Benedict Gănescu, apreciind diversitatea tehnicilor de lucru, agilitatea liniei și a observației, lumina desenelor sale, care au seriozitatea unor mozaicuri sau a unor tapiserii.

Dodo Niță, istoric de benzi desenate, a atras la rândul său atenția asupra statutului aparte al lui Gănescu în caricatură. El însuși se considera un artist printre caricaturiști. Lucrările sale nu pot fi considerate caricaturi în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă desene umoristice și satirice.

Prof. Marilena Ioanid, artist plastic deopotrivă, a subliniat asemănarea dintre compozițiile lui Benedict Gănescu și arta tapiseriei: „Sigur, sunt subiectivă, am absolvit această secție de Artă textilă-tapiserie și nu pot să nu vibrez atunci când simt aceste tangențe ale demersului decorativ și în special ale tapiseriei. Am remarcat modul în care el așază culoarea, modul în care își organizează compozițiile și sigur, în primul rând, modul în care stilizează, simplifică, aduce la esență atât personajele, cât și formele vegetale, obiectele din ambient sau ambientul arhitectural sau peisagistic, în general.”

Repere biografice

Benedict Gănescu a fost un pictor scenograf și grafician român născut în 1929, la Craiova. După un an la Academia Comercială din București, s-a înscris la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București, unde l-a avut profesor pe pictorul Camil Ressu.

A fost membru în redacțiile revistelor Contemporanul, Luceafărul, Gazeta literară, Secolul XX și Urzica și redactor artistic la revistele Ramuri (Craiova) și Tribuna României (București). A activat și ca pictor scenograf la Teatrul Dramatic din Galați și la teatrul din Craiova, a desenat afișe de teatru și caiete-program. În 1966, a primit Premiul Academiei pentru caietul-program la spectacolul Comedia erorilor de William Shakespeare, la Teatrul Bulandra.

În timpul vieții, a avut expoziții atât în țară, cât și în străinătate. A ilustrat peste 30 de titluri din literatura română și universală. În 1968, a primit Premiul „Ion Andreescu”al Uniunii Artiștilor Plastici pentru grafică pentru ilustrațiile cărții Gargantua și Pantagruel de François Rabelais, volum apărut la Editura pentru Literatură Universală.

Un lucru mai puțin cunoscut este că artistul a cochetat și cu filmul de animație. În 1967 a semnat scenariul și desenele la scurtmetrajul de animație Mimetism în regia lui George Sibianu.

S-a stins din viață în 1996, la București.

Expoziția temporară găzduită de Muzeul Brăilei „Carol I” a marcat 95 de ani de la nașterea artistului. Cei care nu au reușit încă să o viziteze, o mai pot face până la sfârșitul săptămânii viitoare, în clădirea muzeului din str. Ana Aslan nr. 27.