Până în 16 iulie 2017, România ar fi trebuit să rezolve situația celor peste 100 de gropi de gunoi ilegale din țara noastră. Era un aspect clar precizat în tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană (UE). Nici până astăzi, februarie 2024, această situație nu a fost rezolvată. În România încă există în acest moment nouă astfel de depozite ilegale de deșeuri pentru care autoritățile nu au implementat o soluție practică. Din acest motiv, statul român a primit din nou un aviz motivat din partea Comisiei Europene și riscă, în caz de nerezolvare a situației, să ajungă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Comisia Europeană a transmis României miercuri, 07 februarie, un aviz motivat, pentru că nu a respectat în totalitate Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri şi Directiva 2008/98/EC privind deşeurile.
Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide şi a reabilita o groapă de gunoi care nu a primit autorizaţie. Conform Directivei-cadru privind deşeurile, statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.
După o întârziere de șapte ani, încă doi ani de grație!
Tratatul de aderare al României la UE a dat termen autorităţilor până la 16 iulie 2017 pentru a respecta aceste reguli în ceea ce priveşte 101 gropi de gunoi. Întrucât această obligaţie nu a fost respectată în totalitate, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020.
Până în prezent, România a închis şi a reabilitat 92 de depozite de deşeuri.
Termenul pentru închiderea şi reabilitarea celor nouă depozite de gunoi rămase este 2026-2028 pentru cinci dintre ele şi este incert pentru celelalte patru. Prin urmare, Comisia a decis să emită un aviz motivat pentru România, care are acum două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.