„La curțile dorului” – 130 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga
În fiecare primăvară, începutul lunii mai aduce în satul Lancrăm, din inima Transilvaniei, un freamăt aparte, o vibrație poetică ce pare să dezlipească lumea de gravitația cotidianului. Acest sat, în care s-a născut Lucian Blaga pe 9 mai 1895, devine un simbol al dorului de absolut, al căutării de sensuri profunde și al eliberării din marginile realului. Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la nașterea sa, Secția Împrumut pentru Adulți din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” a organizat o expoziție documentară menită să aducă un omagiu unuia dintre cei mai importanți gânditori și creatori ai secolului XX românesc.
Lucian Blaga a fost o personalitate complexă: poet, filosof, eseist, dramaturg, traducător, profesor și diplomat. De o originalitate profundă, acesta a avut o deschidere impresionantă către toate formele de manifestare ale spiritului: de la metafizică la poezie, de la religie și știință la artă și istorie. Filosofia culturii a devenit pentru el domeniul de excelență, transformându-se în catedră de studiu la Universitatea din Cluj-Napoca. Patru mari trilogii dau contur gândirii sale filosofice: Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cunoașterii și Trilogia cosmologică. Aceste lucrări definesc un sistem de idei care se articulează în jurul ontologiei și cosmologiei, cu o deosebită atenție acordată cunoașterii, misterului și relației dintre om și Univers.
Poetica lui Blaga se regăsește în volume precum „Poemele luminii”, „Pașii profetului”, „În marea trecere” și „Laudă somnului”. În aceste opere, cuvântul poetic devine expresia unei sensibilități metafizice autentice, o căutare constantă a miracolului, o tensiune între vizibil și invizibil, între lume și transcendență. Versul blagian este impregnat de o filosofie subtilă, iar ideea că „poezia domnului Blaga este necontenit o filozofie plasticizată” surprinde fidel esența liricii sale. Sensibilitatea metafizică se împletește armonios cu viziunea artistică, generând o poezie de o rară profunzime și intensitate.
Un aport esențial în înțelegerea operei lui Blaga l-a avut Constantin Noica, care a redirecționat lectura operei sale de la o interpretare mistică spre una rațională. Pentru Noica, metafizica lui Blaga este una dintre cele mai îndrăznețe și frumoase filosofii ale pământului apărute în epoca modernă. Această reinterpretare a contribuit la reafirmarea valorii gândirii blagiene într-un context mai larg, evidențiind echilibrul fragil între rațiune și taină, între știință și mit.
Expoziția documentară dedicată lui Lucian Blaga, găzduită de Biblioteca Județeană brăileană, este o invitație la redescoperire și reflecție, un prilej de a pătrunde în universul unui creator care a refuzat să strivească miracolul lumii și a ales, în schimb, să-l celebreze cu delicatețe și reverență. Cuvintele sale continuă să lumineze, să inspire, să tulbure și să vindece. Vizitatorii sunt îndemnați să pășească în această lume cu mintea deschisă și cu sufletul pregătit să se lase atins de poezie și de gând profund. Lucian Blaga rămâne, la 130 de ani de la naștere, o prezență vie în conștiința culturală românească, un far pentru cei care caută adevărul, frumusețea și sensul dincolo de aparențe.
