Consilierii municipali liberali au înaintat Consiliului Local Municipal (CLM), reunit în ședință extraordinară luni, 12 februarie, la sala Companiei de Utilități Publice „Dunărea”, un proiect de hotărâre care prevede eliminarea taxei pe apa de ploaie din facturile emise de CUP „Dunărea” Brăila către persoanele fizice și juridice din municipiu. Proiectul ar urma să fie adăugat pe ordinea de zi a următoarei ședințe a CLM, iar hotărârea ar putea intra în vigoare cu data de 1 martie 2024.

Inițiativa le aparține celor șapte consilieri locali municipali, membri ai filialei brăilene a PNL: Ionel Alexandru, Alexandru Drogeanu, Florin Gheorghiță, Mihai-Viorel Pascale, Costel-Petrică Popa, Marius George Sandu și Constantin Sîrbu. Aceștia invocă prevederile Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 241/22.06.2006 – Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, promulgată de președintele Klaus Iohannis încă din iulie 2018. Actul normativ stabilește că, prin excepție, primăriile pot adopta hotărâri pentru scutirea populației de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apei pluviale, cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație.

Liberalii atrag atenția că acest lucru s-a întâmplat deja în alte orașe, cum ar fi Craiova, Constanța, Râmnicu Vâlcea, Brașov sau Buzău.

Inițiatorii aduc ca argument bugetul local generos

Propunerea vine în contextul nemulțumirilor exprimate de brăileni, care plătesc apa pluvială și în lunile când nu cad precipitații, dar și al unui buget local destul de generos.

„Consider că Primăria Brăila este o primărie cu bani. Acesta a și fost motivul pentru care noi am inițiat acest proiect”, a precizat Alexandru Drogeanu, unul dintre inițiatori. Aceștia aduc ca argument profitul realizat de CUP „Dunărea” în perioada 2019-2022, în sumă de 14.189.008,39 lei, sumă la care s-a ajuns „în exclusivitate pe spinarea brăilenilor, prin practicarea unor tarife exagerat de mari pentru furnizarea apei potabile, pentru canalizare, dar și pentru apa de ploaie”. În proporție de 86,83 %, acest profit a fost repartizat către Primăria Municipiului Brăila, aceasta primind așadar dividende de la CUP „Dunărea”, în perioada menționată, de peste 12.320.315 lei.

Primarul Marian Dragomir a recunoscut că inițiativa liberalilor este una îndreptățită: „Primăria Municipiului Brăila și primarul, implicit, este de acord cu legislația care a prevăzut acest lucru cu mult timp în urmă, singura chestiune rămânând aceea prin care costurile respective să fie acoperite și am ruga consilierii PNL ca de fiecare dată când Guvernul alocă bani către  Primăria Municipiului Brăila și ei sunt la guvernare, să nu-i mai taie pe aceștia ca să avem fonduri suficiente, dar repet, și Primăria Municipiului Brăila este de acord cu eliminarea apei de ploaie, ca urmare a faptului că inclusiv noi, ca și persoane, plătim aceste costuri, care sunt, din punctul meu de vedere, de foarte multe ori exagerate, pentru că ANM transmite niște indici evaluați mai târziu, de aici o formulă la nivel național, ceva foarte alambicat, pe care cetățenii nu îl înțeleg și au de fiecare dată această stare de revoltă, când pe factură se regăsește și apa de ploaie. Nici noi nu agreăm absolut deloc plata apei de ploaie în factură, din păcate aceasta este legislația și știți foarte bine că orice cheltuială trebuie să fie acoperită în mod legal.”

Marian Dragomir le-a reproșat însă liberalilor că nu au depus acest proiect mai devreme, la momentul când a fost promulgată legea invocată, ci abia acum, în prag de alegeri, fiind clar o măsură populistă. Totodată, a readus în atenție și procesul pe rol, intentat tot de liderii locali liberali, dar care nu s-a putut judeca întrucât aceștia au fost plecați în vacanță la Bruxelles, la invitația unui europarlamentar PNL, și au solicitat instanței amânarea procesului până la revenirea în țară.

„Am constatat încă o dată că cei care au fost inițatorii acțiunii în instanță au amânat judecata, lăsându-i pe restul brăilenilor deoparte, ca urmare a faptului că trebuia să plece la Bruxelles, la o întâlnire politică a PNL-ului. Bineînțeles că n-am putut să nu remarc că din această delegație a făcut parte și eternul plimbăreț Canciu Cătălin, care n-a ratat ocazia de a o lua cu el și pe adjuncta de la Inspectorat, lăsând Inspectoratul vreo câteva zile fără conducere și fără nicio persoană care să fie împuternicită să semneze în acest sens.(…) O să așteptăm în această situație să se pronunțe instanța de judecată și apoi o să vă invităm la o discuție pentru a vedea și din ce resurse se poate acoperi cheltuiala pe care o generează stația de epurare pentru purificarea acestei ape înainte de a fi deversată în Dunăre.”

Consilierul liberal Costel-Petrică Popa a continuat schimbul acid de replici, în aceeași tonalitate:

„Problemele Bruxelles-ului sunt acolo, la Bruxelles. Noi aici trebuie să rezolvăm problemele stringente ale cetățenilor Brăilei, chiar dacă Primăria Brăila are extraordinar de mulți bani sau nu. Chiar dacă acei bani vin din apă de ploaie.”

Finalul discuțiilor pe acest subiect îl puteți viziona pe canalul nostru de YouTube:

De ce se plătește apa pluvială?

Apele meteorice sau pluviale sunt apele care provin din precipitaţii atmosferice: din ploi sau din topirea zăpezii de pe acoperișuri, terase, platforme industriale și/sau curți interioare. Apa din precipitații ajunge în canalizarea orașului, urmând aceleași procese de tratare și generând costuri, ca și apele uzate. În zonele urbane, apele meteorice sunt o mare problemă. Ele se încarcă cu reziduuri petroliere şi de uleiuri, plumb de la combustibili, particule din abrazarea cauciucurilor şi discurilor de frână ale automobilelor, gradul de poluare a acestora fiind unul ridicat.

Consumatorii plătesc de fapt serviciile de canalizare a apelor meteorice, care presupun colectarea apei meteorice de pe suprafeţele deţinute, transportul prin intermediul canalelor colectoare, epurarea acestor ape care antrenează diverse suspensii şi redarea acestora în circuitul pluvial natural curăţate.

În România, determinarea debitelor de ape meteorice, necesare facturării, se face în baza Standardului Român SR 1846-2 din 2006. Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină conform acestor prevederi, prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de Administrația Națională de Meteorologie pentru luna anterioară emiterii facturii, cu coeficientul suprafeţelor totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator.