Proiectul european de modernizare a Castelului de Apă nu se finalizează la data promisă

La Castelul de Apă, cunoscut și ca „Turnul de Apă”, o construcție industrială de peste 100 ani,  este în lucru un proiect cu fonduri europene pentru reabilitare și modernizare în valoare de 4,3 milioane de euro (cca. 21,3 milioane lei) cu termenul de  execuție de 21 de luni.

Lucrările trebuiau finalizate conform planificării, la 22 iunie 2023 sau 31 august 2023. Valoarea lucrărilor a fost suplimentată cu peste 2 milioane lei – bani care vor trebui suportați  din bugetul local al Brăilei

Reabilitarea efectivă a început în septembrie 2021. În proiectul european sunt prevăzute următoarele lucrări: înlocuirea instalaţiilor vech; consolidarea unor elemente structurale; pe scara interioară, realizarea unor picturi reprezentând elemente din sistemul solar; la subsol, realizarea unei săli de cinema 7D; la parter, realizarea unor spaţii expoziţionale – una având legătură cu cucerirea  spațiului cosmic (misiunea Apollo 11), panou digital de informare, automat pentru distribuire monede suvenir; la etaje, spații expoziționale – unele cu tematică cosmică, altele de natură;  undeva la etajele superioare, observator astronomic dotat cu telescoape mobile; La ultimul nivel,  platforma rotativă (exista deja de la ultima reabilitare) .

Conform proiectului, finalizarea era semnalată pentru 22 iunie 2023; dar la intrarea în șantier era un panou cu data  31 august 2023.  Toți cei care au trecut prin parc au sesizat inadvertența.  La proiectul european încă se lucrează.  Într-o ședință a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila a fost dezvăluit motivul: lucrărilor  întârziate le este necesar buget în plus.  O hotărâre a CLM din finalul lunii iulie 2023 aproba suplimentarea cu 2.248.169,7 lei  a proiectului ”Reabilitarea Castelului de apă”.

Așa cum am mai spus, valoarea inițială proiectului era 4,3 milioane euro (21,3 milioane lei)  cu o cofinanțare eligibilă a beneficiarului (Primăria) de 2% din proiect (aproximativ 360 mii lei).  Suplimentarea din hotărârea CLM reprezintă 2,2 milioane lei fără TVA pentru ”acoperirea diferențelor valorilor lucrărilor suplimentare generate de dispozițiile de șantier de DS1, DS3 și DS4”  și pentru achitarea cotelor ISC și CSC – bani ce vor fi suportați din bugetul local brăilean. O altă sumă, (22 mii lei)  este pentru ajustarea unor situații de șantier decontate; Această sumă va fi recuperată din bugetul statului, se scrie în hotărârea CLM.

** Notă. Turnul sau castelul de apă a fost pus în funcțiune în 1913, fiind la acel moment nu doar o construcție extrem de utilă pentru buna funcționare a sistemului public de alimentare cu apă din orașul Brăila, ci și din punct de vedere istoric: aici s-a folosit beton armat, fiind ca și la clădirea fostei policlinici de copii (adresa Calea Călărașilor nr.14 – Palatul Asigurărilor Sociale înscris în Lista Monumentelor istorice, ridicat în anii 1935-37, acum în proprietatea Ministrului Muncii) una dintre primele construcții unde s-a lucrat cu beton armat nu doar în Brăila, ci în întreaga regiune. Castelul a înlocuit un alt turn/ rezervor de apă, existent în piața Carantinei și care s-a distrus în 1892 – atunci uzina de apă a orașului era coordonată de două firme străine (alese in urma unei licitații), din Paris și Liège, care aveau concesiune pe 37 ani a activității.

Proiectului noului rezervor de apă, de 32 metri înălțime, cu parter și patru etaje, a fost elaborat în 1912 de inginerii Ghermani și Costescu C. Turnul/ castelul de apă fost utilizat, ca rezervor de apă potabilă și regulator de distribuție a apei, în circuitul rețelei publice de apă astfel încât să asigure o presiune constantă. A fost întreținut de primărie prin Întreprinderile Comunale Brăila. Proiectul inițial prevedea două conducte de câte 400 mm., alimentate fiecare cu câte o pompă. Dar până în anul 1944 nu se instalase decât o pompă (există documente în care apare notița).

Castelul de apă și-a păstrat funcțiunea inițială până pe la mijlocul secolului XX, apoi în deceniul șapte a intrat în administrarea unei cooperative de stat. Conducerea ei a considerat că poate să îndeplinească funcțiuni de alimentație publică și a transformat locul în restaurant. În deceniul optzeci al secolului trecut au fost efectuate lucrări care au schimbat câte ceva din structura turnului. Atunci s-au amenajat în interior mai multe spații comerciale de alimentație publică (berării și restaurant) la parter și la etaje, funcționa chiar și o cofetărie, iar la nivelul superior (cupola) se amenajase un bar pe platformă rotativă – cei care se aflau în bar puteau admira orașul de sus. După 1990, când s-au putut face tranzacții comerciale libere, turnul a fost cumpărat de o firmă gălățeană dar întreprinzătorul nu a știut sau nu a avut cu ce să dezvolte/ utilizeze ca afacere proprietatea; a lăsat castelul în paragină. După anii 2000 a fost preluat de Primăria Brăila.

În 2018 s-a semnat proiectul cu finanțare europeană pentru reabilitare și transformare (observator astronomic, cinematografe etc.). Dar nu a însemnat că imediat s-a trecut la următoarea etapă. A murit cel care avea autorizația de la Ministerul Culturii să verifice proiectul și să dea acceptul; apoi a decedat și proiectantul general, astfel că au trebuit reluate procedurile privind licitația pentru execuție la proiectul european care trebuia terminat anul acesta.

Foto: cărți poștale ilustrate cu parcul Grădina Publică (sau Grădina Mare) și Castelul/ Rezervorul de apă, ambele din albumul foto-documentar „Brăila în cărți poștale ilustrate” de Ștefania Botez și Ion Volcu (editura Proilavia, Brăila, 2011). Prima, cu înscris în limba germană, este din colecțiile Bibliotecii Județene „Panait Istrati” și are pe verso „Timbre de Ajutor – Torcătoarea 1916” și două timbre din seria Regele Ferdinand emisiune 1919-1921 (așa ne dăm seama cam din ce perioadă datează). A doua carte poștală este tot din colecțiile bibliotecii „Istrati” – are tipărit textul „Brăila. grădina publică și rezervorul de apă”; nu a circulat.

Notă și detalii foto: Armanda Filipine