Într-un moment de instabilitate politică și economică fără precedent, Guvernul României pregătește un set de măsuri legislative supranumite „Ordonanța Trenuleț”. Aceasta vine ca o încercare disperată de a corecta greșelile unei guvernări care, de-a lungul ultimilor patru ani, a ratat șansa de a pune țara pe o traiectorie stabilă și sustenabilă. Cu un deficit bugetar galopant, datorii publice alarmante și o scădere periculoasă a ratingului de țară, acest pachet de reforme pare să fie ultima soluție înainte ca România să intre în colaps financiar.

Cum a ajuns România aici: Patru ani de haos și risipă

Guvernarea din ultimii patru ani, care în mare parte este continuată de aceiași oameni și aceleași politici, a fost marcată de un management bugetar haotic. Politicienii au prioritizat măsurile populiste, orientate spre câștiguri electorale rapide, în detrimentul investițiilor strategice. Rezultatul? O economie fragilă și o administrație publică împovărată de cheltuieli rigide.

Cifre care arată magnitudinea crizei:

• Deficit bugetar alarmant: În primele 10 luni din 2024, deficitul bugetar a atins 7,3% din PIB, depășind cu mult ținta de 4,4% asumată față de Comisia Europeană. Lunar, România acumulează un deficit suplimentar de aproximativ 10 miliarde de lei.
• Datoria publică în creștere accelerată: În doar patru ani, datoria publică a României a crescut cu 30%, depășind pragul de 600 miliarde de lei. Acum reprezintă aproape 50% din PIB, un nivel care limitează drastic opțiunile de finanțare ale statului.
• Inflația sufocă economia: Cu o rată a inflației de 10,7%, prețurile continuă să crească, erodând veniturile populației. Costurile alimentelor de bază au crescut cu peste 20% față de 2023.
• Eșecul colectării fiscale: România colectează doar 27% din PIB prin taxe și impozite, față de media europeană de 40%, pierzând anual zeci de miliarde de lei din cauza evaziunii fiscale.
• Investiții străine în declin: În 2024, investițiile străine directe au scăzut cu peste 20%, semnalând pierderea încrederii investitorilor internaționali.

Ce este „Ordonanța Trenuleț”?

„Trenuleț” este un pachet legislativ care vizează reforme rapide, menite să stabilizeze bugetul și să recâștige încrederea investitorilor. Totuși, criticii susțin că aceste măsuri sunt pompieristice, menite să câștige timp, dar fără a rezolva problemele structurale care au adus țara în acest punct critic.

Printre măsurile anticipate în cadrul ordonanței se numără:

• Tăieri bugetare drastice: Reducerea semnificativă a finanțării pentru sănătate și educație, cu scăderi estimate de 15 miliarde de lei pentru sănătate, ceea ce ar putea afecta direct accesul populației la servicii medicale.
• Creșteri de taxe și impozite: TVA-ul ar putea fi majorat la 21%, o măsură care ar putea genera venituri suplimentare de 12 miliarde de lei, dar care va afecta în mod disproporționat consumatorii și clasa mijlocie.
• Reevaluarea pensiilor speciale: Deși este prezentată ca o măsură esențială, economiile posibile sunt limitate la aproximativ 2 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi deficitul, fiind practic doar un exercițiu fals de retorică politică.

Instabilitatea politică și scăderea ratingului de țară

Unul dintre efectele cele mai devastatoare ale guvernării haotice din ultimii ani este deteriorarea imaginii României pe piețele internaționale. Agențiile de rating au emis avertismente severe:

• Perspectivă negativă: Agenții precum Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s au subliniat că deficitul bugetar și instabilitatea politică pun România în pericol de retrogradare, Fitch coborând din 17 decembrie rating-ul de țară la BBB- ceea ce va conduce la împrumuturi mai scumpe pentru România.
• Costurile împrumuturilor cresc: Dobânzile pentru obligațiunile de stat ale României au depășit 7%, față de media europeană de 3-4%, ceea ce crește semnificativ povara datoriilor.
• Investițiile străine directe în scădere: Încrederea investitorilor s-a prăbușit, ducând la o reducere cu 20% a investițiilor străine în 2024.

Impactul asupra cetățenilor: Cine plătește prețul?

În mod inevitabil, povara acestor măsuri va fi suportată de cetățeni. Creșterea TVA-ului va duce la scumpirea produselor de bază, în timp ce tăierile din sănătate și educație vor afecta calitatea serviciilor publice. Clasele mijlocii și vulnerabile vor simți cel mai acut impactul acestor măsuri:

• Costul vieții: O familie obișnuită ar putea plăti cu aproximativ 500 de lei în plus lunar doar pentru alimente și energie, în contextul inflației ridicate.
• Piața muncii: Tăierile bugetare și creșterea fiscalității vor duce la un val de disponibilizări în sectorul public, în special în administrație și sănătate.
• Accesul la servicii: Reducerea finanțării pentru spitale și școli va înrăutăți accesul la servicii esențiale, afectând în special comunitățile rurale.

O critică aspră la adresa guvernării

Guvernul actual, format în mare măsură din aceiași membri care au gestionat țara în ultimii patru ani, trebuie să își asume responsabilitatea pentru acest dezastru. Deciziile greșite, lipsa de viziune și incapacitatea de a implementa reforme autentice au adus România într-un punct critic.

Așa-numita „Ordonanță Trenuleț” nu este decât o consecință a eșecurilor acumulate. În loc să fie un semn al unei guvernări eficiente, este un răspuns disperat la o criză pe care tot guvernanții au creat-o. România nu mai poate continua cu aceeași clasă politică, care și-a dovedit limitele.

Pentru a evita un colaps total, Guvernul trebuie să abandoneze măsurile pe termen scurt și să adopte reforme autentice și durabile:

1. Stabilitate politică: Este imperativ ca actuala conducere să oprească ciclul schimbărilor frecvente și să se concentreze pe o guvernare coerentă.
2. Transparență în cheltuieli publice: Fiecare leu trebuie alocat pe criterii clare, iar risipa trebuie eliminată.
3. Reforme structurale autentice: Reorganizarea administrativă trebuie să fie dublată de investiții reale, nu doar de tăieri.
4. Reducerea birocrației și creșterea colectării fiscale: Este nevoie de digitalizare și de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.
5. Stimularea investițiilor străine: Crearea unui mediu economic predictibil ar putea restabili încrederea investitorilor.

România merită mai mult decât promisiuni goale și măsuri haotice. Este timpul pentru o schimbare autentică, care să pună țara pe calea dezvoltării sustenabile. Dacă acest tren deraiază, nu vor mai fi stații de salvare.