LocalSanatate

Speranță și unitate în lupta contra cancerului, lupta pentru viață – Dialog cu dr. Claudia Pleșea despre prevenție și tratament, fără discriminare (II)

Pe 4 februarie este marcată Ziua Mondială contra Cancerului, zi stabilită de Uniunea Internațională de Control al Cancerului pentru a încuraja prevenirea, detectarea și tratamentul acestei boli. Tema de anul acesta a campaniei este „Îngrijire fără discriminare”.

Am stat de vorbă despre „boala care sperie” cu medicul oncolog Claudia Pleșea, șefa Secției de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Brăila. Prima parte a interviului o puteți citi aici

Haideți să vorbim și despre Secția de Oncologie a Spitalului Județean de Urgență din Brăila. Ce servicii medicale oferă?

– Secția de Oncologie de la Brăila oferă toate serviciile pe care le poate oferi o secție de oncologie din oricare spital din țară. Nu face nimic în plus sau în minus. Și practic, este Oncologie medicală. Nu facem intervenții chirurgicale că nu suntem chirurgi. Nu facem radioterapie că nu suntem radioterapeuți. Dar tot ce ține de administrare de tratament oncologic și de tratament simptomatic, eventual îngrijire paliativă, se poate întâmpla în secția de oncologie și chiar se întâmplă.

– Ce capacitate are Secția de Oncologie a spitalului?

– Sunt 60 de paturi în secție.

– Câți pacienți se află internați la Secția Oncologie în prezent?

– Undeva între 40 și 60 de pacienți se află constant internați. Au fost perioade, înainte de pandemie, când numărul de pacienți a depășit capacitatea secției. Acum nu. Când vin, avem unde să-i așezăm.

– Unde se situează personalul secției, ca număr, față de normativele de încadrare?

– Personal mediu avem suficient. Cumva ne este mai greu pentru că nu avem suficienți brancardieri și infirmiere. Nouă ne-ar  trebui niște bărbați vânjoși care să ne ajute pentru că mulți pacienți au probleme deosebite, se mobilizează greu sau deloc, și atunci avem nevoie efectiv de forță.

– Cu ce alte provocări vă confruntați?

– Problema noastră în momentul de față este că suntem situați într-o clădire istorică, după cum bine știți. Clădire istorică greu de inclus într-un proces de renovare. Și atunci nu avem cum să intervenim asupra unor lucruri simple. Nu poți să schimbi un geam, nu poți să schimbi doar la un salon etc. Geamurile sunt foarte vechi, nu mai fac față, nu mai sunt etanșe și atunci este uneori rece. Sunt saloane în care este mai rece decât în altele și, repet, nu stăm foarte bine la ceea ce aș putea numi o condiție hotelieră, ca secție. Acum, întregul spital nu oferă condiții hoteliere deosebite. Să sperăm că vom intra într-o renovare și lucrurile se vor schimba.

– Multe spitale din țară se confruntă cu lipsa medicației pentru pacienții oncologici. Care este situația la Brăila?

– Surpinzător, la Brăila nu avem această problemă. În Brăila există și un centru privat unde se face chimioterapie în regim de spitalizare de zi.

Oncologia înseamnă așa: spitalizare de zi, unde pacientul care este pe picioare vine și face tratament, în funcție de schema stabilită de medicul oncolog. Dar vine pe picioarele lui și pleacă tot așa acasă și ulterior revine pentru hidratare sau pentru monitorizare sau pentru discuții cu medicul.

Apoi este spitalizarea continuă, când pacientul rămâne internat, două, cinci, șapte zile, fie pentru administrarea de chimioterapie continuă, fie pentru monitorizarea lui după chimioterapie sau pentru complicații.

Și este îngrijirea paliativă care presupune deja o perioadă mai lungă de spitalizare. Revenind, în Brăila există această spitalizare de zi și în sistem privat și atunci, cumva, noi, cunoscându-ne între noi, ne putem ajuta. În sensul că, dacă, din varii motive, nu avem un tratament în spital, îl putem îndruma în centrul privat sau în alt oraș chiar. Dar în principiu, noi, în momentul de față, în spital avem toate medicamentele de care avem nevoie. Mi s-a întmplat anul trecut, pentru că suntem cumva în același program  de oncologie cu colegii de la Hematologie, am rămas fără un medicament pe care l-au folosit ei mai mult într-o perioadă. A fost un consum mai mare pe care nu l-am putut lua în calcul în momentul în care am făcut comenzile. Și am rămas fără. Am rezolvat problema cu câteva serii de chimioterapie în altă parte. S-au reîntors să își continue chimioterapia în spital fără probleme.

– Se vorbește în ultima vreme despre imunoterapie, una dintre cele mai eficiente intervenții în boala canceroasă. Este aceasta accesibilă la Brăila?

– Imunoterapia este un lucru absolut interesant. Și oamenii, când află cât costă, câteva mii de euro pe lună, toată lumea își dorește. Dar nu funcționează pentru toată lumea. Noi în Brăila o avem, și în spital, și în mediul privat. Bani există, pacienții primesc imunoterapie fără probleme, în toate localizările. În schimb, rezultatele nu sunt atât de spectaculoase, pe măsura așteptărilor pacienților. Această imunoterapie se adresează diferitelor tipuri de neoplazii, în mai multe stadii de boală, în general în stadiile avansate. Teoretic, imunoterapia ar trebui să lupte cot la cot cu chimioterapia sau singură pentru a ajuta organismul să distrugă acele celule tumorale. Mecanismele sunt diferite, dar au și ele efecte adverse, nu întotdeauna administrarea de imunoterapie înseamnă vindecare. Sunt situații în care răspunsul a fost pentru un an și jumătate-doi și după aceea boala a progresat.

– Orice pacient oncologic ar trebui să fie tratat în cadrul unei echipe multidisciplinare, din care face parte și un psiholog sau un nutriționist. Se practică acest lucru și la Brăila?

– Echipă cu psiholog și nutriționist n-aș putea spune. Bolnavul de cancer are o anumită atutudine brusc. Cel care își dorește să trăiască își imaginează că ar trebui să schimbe ceva. Odată cu schimbarea, vin și sacrificiile. Iar sacrificiile sunt cam de trei feluri: sacrificiul financiar, pentru că începe să se deplaseze în varii locuri, condus de vecini, de rude, de cunoștințe. Sacrificiul alimentar și mai sacrifică timp. Și atunci oamenii cumva se pierd în toată povestea asta. Și lucrurile nu-și revin la normal decât foarte, foarte greu.

Echipa multidisciplinară există, este o condiție obligatorie pentru acreditare. Fac parte din ea chirurgi, imagiști și oncologi. Dacă nu reușim să ne întâlnim, noi ne auzim la telefon extrem de frecvent, discutăm cazurile și deciziile le luăm împreună. Nu se vorbea de echipă multidisciplinară cu ani în urmă, acel tumor board, dar doamna dr. Manolescu, care a fost șefă de secție, vă poate spune că așa s-a întâmplat dintotdeauna.

– Oferă spitalul si servicii de consiliere psihologică sau psihoterapie?

– Da, dar din punctul meu de vedere este puțin cam dificil. Pentru că nu avem un spațiu destinat. Pacientul ar trebui să fie într-un spațiu în care să se simtă în siguranță și să discute. Am avut psiholog care a venit și a discutat la patul bolnavului. Nu știu cât poți să spui când ești la pat despre problema ta, poate că nu vrei să te audă altcineva. Nu cred că putem asigura niște condiții de discreție.

– Ce ne puteți spune despre programele naționale de luptă împotriva cancerului?

– În acest moment, există Programul Național de Oncologie prin care pacientul diagnosticat cu boală oncologică poate beneficia de tratament gratuit chiar dacă nu este asigurat. Inclusiv această imunoterapie o primește gratuit. Cred că mai bine decât în România nu se poate. Pentru că dacă ai făcut un cancer, ești tratat indiferent dacă ai cotizat sau nu la sistemul de sănătate.

– Colaborați cu asociațiile pacienților de cancer?

– Știu că există astfel de asociații, unele pe patologii. Cumva ei se simt acolo într-un mediu mai sigur și primesc informația mai ușor. Nu aș putea spune că sunt în colaborare cu una dintre ele.

– Ce ne spun statisticile despre cazurile de cancer la Brăila? Sunt diferențe notabile față de alte județe?

– Față de alte județe, n-aș putea spune. Acum câțiva ani luam în evidență în jur de 80-90 de pacienți noi pe lună, iar de decedat decedau în jur de 100-120. Ca număr, decesele pacienților cu boli oncologice sunt undeva pe locul doi, după cele provocate de boli cardiovasculare, care sunt de trei ori mai multe.

De-a lungul carierei, ați întâlnit vreun caz deosebit, de vindecare spectaculoasă? Un pacient care v-a impresionat în mod deosebit?

– Vindecări spectaculoase n-am văzut. Am văzut, într-adevăr, oameni care au supraviețuit. Am pacienți care supraviețuiesc foarte bine de foarte mult timp. Odată cu trecerea anilor și cu acumularea experienței, înțeleg că fiecare caz în parte este altfel, este deosebit și că nu există limite. Fiecare reacționează altfel. Cam asta trebuie să înțeleagă un pacient oncologic: că este unic.

– Ce sfat i-ați da unui pacient care primește diagnosticul de boală canceroasă?

– Dacă a aflat și știe despre ce este vorba și vrea să facă ceva, cred că cel mai corect este să afle părerea mai multor oameni despre ce ar fi de făcut. Și să alegi, ca pacient, varianta care îți covine cel mai mult, și ca propunere de tratament, și de relație umană, și de loc, și să ți-o asumi într-un final. Și atunci, cred eu că pacientul ar fi mulțumit. Pentru că altfel, în momentul în care lucrurile nu merg așa cum se așteaptă, și este posibil să se întâmple asta, rămân cu regrete. Și cu asta le este cel mai greu să trăiască. Și lor, dar mai ales familiei. Familia este o altă poveste. Că nu este doar boala unui om. Este o boală care afectează o familie întreagă, dacă ea există.

Dr. Claudia Pleșea este brăileancă, absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, promoția 2003. A urmat rezidențiatul la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București, iar din 2008 activează la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brăila. Din 2022, se află la conducerea Secției de Oncologie a spitalului brăilean.

 

Articole similare

Back to top button