Puțini au fost cei care și-au adus aminte că astăzi este Ziua Luptătorului Antiterorist, zi dedicată, din decembrie 1990, omagierii eroilor care și-au pus viața în slujba țării și apărării securității naționale. Această zi trebuie să fie o oportunitate de a reflecta asupra realizărilor celor care combat amenințările teroriste, dar și asupra tragediilor care au marcat această profesie.

Unul dintre cele mai tragice momente din istoria recentă a României (deși au trecut 35 de ani de la acele evenimente) este legat de incidentul în care au fost împușcați (pentru a nu spune executați) colonelul (p.m.) Gheorghe Trosca și echipa sa de luptători USLA în timpul Revoluției din decembrie 1989, eveniment care va rămâne un simbol al dezinformării și al haosului din acele zile. Această tragedie se întretaie cu concluziile din Dosarul Revoluției, prezentate de procurorul Cătălin Ranco Pițu, care aduc noi clarificări asupra fenomenelor de manipulare ce au definit acea perioadă.

USLA și contextul Revoluției

Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA) era una dintre cele mai bine pregătite structuri militare ale României comuniste, având misiunea de a răspunde rapid amenințărilor teroriste.

USLA a fost înființată oficial în anul 1977 în cadrul Ministerului de Interne al Republicii Socialiste România, ulterior evenimentelor din 19 noiembrie 1977 când Ambasada Egiptului din București a fost ocupată prin forță de un grup de aproximativ 100 de studenți irakieni. Scopul principal al USLA era combaterea terorismului și protejarea obiectivelor de importanță strategică în contextul internațional tensionat al acelei perioade, fiind inspirată de structuri similare din alte țări, precum GIGN în Franța sau GSG 9 în Germania.

În decembrie 1989, USLA a fost implicată în evenimentele Revoluției Române, fiind pusă într-o situație dramatică, alimentată de confuzia generală și suspiciunile privind „teroriștii” care ar fi încercat să submineze tranziția puterii.

Tragedia de la sediul MApN

Astfel, în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, din ordinul generalului Nicolae Militaru, luptătorii USLA conduși de colonelul (p.m.) Trosca au fost trimiși să apere de presupuși „teroriști” sediul Ministerului Apărării Naționale, clădire care astăzi găzduiește Marele Stat Major.

Deși clădirea era deja protejată de tancurile Armatei Române, Nicolae Militaru a insistat ca Trosca să fie cel care să conducă echipa de intervenție, o cerință neobișnuită și ulterior suspectată de intenții ascunse. La sosirea echipei USLA, aceștia au fost întâmpinați cu foc deschis de forțele militare aflate la fața locului. Gheorghe Trosca și alți membri ai echipei sale au fost uciși pe loc.

Mai mult, într-un act grotesc și lipsit de umanitate, trupurile celor uciși au fost batjocorite iar corpul neînsuflețit al colonelului(p.m.) Trosca a fost lăsat expus în fața sediului Ministerului Apărării pentru mai multe ore, un exemplu macabru al confuziei, manipulării și violenței necontrolate din acea perioadă.

Concluzii din Dosarul Revoluției

Aceste evenimente privite astăzi din perspectiva dezvăluirilor recente ale procurorului Cătălin Ranco Pițu, care a investigat timp de șase ani Revoluția Română din 1989, dezvăluie un adevăr ascuns zeci de ani: fenomenul terorist a fost o invenție a celor care doreau preluarea puterii!

„Documentele militare vorbesc cât se poate de clar despre faptul că atunci a existat o manipulare uriașă din partea noii puteri, o manipulare cu privire la prezența forțelor securist-teroriste,” a declarat Cătălin Ranco Pițu săptămâna trecută în cadrul emisiunii România Politică de la Prima News.

„Din aceleași documente reiese că în 1989 am avut parte și de o lovitură de stat, nu doar de o revoluție autentică. Ambele, cele două, nu se exclud, ele pot coexista iar la noi asta s-a întâmplat,” a explicat procurorul.

Nu trebuie să uităm că în decembrie 1989 și la Brăila au avut loc incidente tragice similare în care persoane nevinovate au fost ucise, iar altele au fost etichetate drept „teroriști” fără dovezi clare, fiind deschis focul asupra unor civili, confundați cu inamici. Din păcate aceste evenimente reflectă haosul și confuzia create în mod deliberat în acele zile pentru a fi justificate acțiunile noii puteri instaurate la București.

Și după cum bine știți, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru morții de la Revoluție nici până în prezent!

Lecții istorice și omagiu

Sacrificiul colonelului (p.m.) Gheorghe Trosca și masacrul echipei sale reprezintă un capitol întunecat al Revoluției Române. Ele simbolizează pericolul reprezentat de dezinformare, lipsa de coordonare și poate alte interese care pot submina siguranța și securitatea națională.

Ziua Luptătorului Antiterorist trebuie să fie un moment de reflexie și prilej de a onora memoria acestor victime, nu doar pentru că și-au făcut datoria, ci și pentru că au fost prinși într-un vârtej de evenimente marcate de manipulare, trădări și calcule politice!

Astăzi, trebuie să ne angajăm că învățăm din greșelile trecutului, asigurându-ne că astfel de tragedii nu se vor mai repeta, pentru că, așa cum spunea George Santayana, „cei care nu își amintesc trecutul sunt condamnați să-l repete.”