Revoluția din 1989, evocare a momentelor de la Brăila și expoziția itinerantă „Dușmance ale poporului”

Sub genericul „Decembrie ’89. Etapele Revoluției la Brăila: înainte și după 22” se desfășoară o întâlnire publică la Muzeul Brăilei „Carol I”, sediul central, programată pentru vineri – 15 decembrie 2023 – de la ora 12.00, cu participarea lui Marian Gheorghiu, a lui Vasile Datcu și a lui Valentin Popa. Primul nume de pe afișul evenimentului este al unui brăilean rănit în evenimentele brăilene din decembrie 1989.

Al doilea este scriitorul, omul de afaceri Vasile Datcu. Acesta este unul dintre puținii dizidenți ai Brăilei – o demonstrează, dacă mai era nevoie, dosarele sale de la CNSAS; pe câteva a reușit să le răsfoiască, pe unele nu… pentru că nu sunt publice. De asemenea, Vasile Datcu este cel care a fost primul conducător administrativ (prefect s-a numit atunci, înglobând și funcțiile de primar și de șef al județului) al Brăilei după căderea regimului Ceaușescu. Iar Valentin Popa este scriitor, profesor de filosofie cu doctorat, care a lucrat până de curând în muzeu și care încă mai predă, la Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”.   

Cu siguranță se vor menționa și câteva aspecte care au condus la cifra uriașă – 46 – de morți ai Revoluției de la Brăila, unii dintre ei decedați la București, acasă (morți coleterale, dar cu atât mai dureroase) și pentru care nu a dat nimeni socoteală, în instanță ori altfel.   

Expoziția „Dușmance ale poporului” de la Memorialul Sighet 

De asemenea, în același context se vernisează o expoziție cu impact emoțional la fel de puternic ca evenimentul menționat la început. „Dușmance ale popoprului” este expoziția – itinerantă, de la Memorialul Sighet – denumirea completă, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Expoziția cuprinde imagini și texte ilustrative ale faptului că în România comunistă și femeile au fost victime: decedate, torturate, trimise în surghiun. Femei despre care nu se mai vorbește, care nu au statut de erou, dar care fac parte din povestea tristă a unei Românii pe care copiii, elevii de astăzi încă nu o învață la școală.   

La origine, a fost un proiect cu acest nume – „Dușmance ale poporului”, care a câștigat premiu la Anuala de arhitectură în secțiunea „Arhitectura amenajărilor interioare/ expoziții, standuri și scenografie” cu autori arhitecții Cosmina Goagea, Justin Baroncea, Constantin Goagea, cu biroul de proiectare „Zeppelin design”, colaboratori fiind Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet și scriitoarea Ana Blandiana, Virginia Ion, care este acum curatorul expoziției.  

5,31% dintre deţinuţii închişi din motive politice în România comunistă au fost femei

Din argumentul organizatorului: „Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ţinut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora şi-a îndreptat represiunea. <Duşmani ai poporului> n-au fost doar adulţi, ci şi copii, n-au fost doar bărbaţi, ci şi femei. Ţărănci şi aristocrate, intelectuale şi femei simple, femei în vârstă, adolescente sau chiar fetiţe, femei însărcinate, lehuze şi femei cu copii la sân au cunoscut detenţia comunistă, fiind considerate un potenţial pericol pentru regim. Potrivit unei statistici realizate de Centrul internațional de studii asupra comunismului (CISAC) din Memorialul Sighet, 5,31% dintre deţinuţii închişi din motive politice în România comunistă au fost femei. Motivele încarcerării lor au variat. Unele au fost considerate ele însele periculoase pentru ordinea socială a statului comunist; altele au suferit închisoarea ca mame, soții sau fiice ale unor deținuți bărbaţi”.  

Muzeul Brăilei Carol I” a făcut invitația către echipa Memorialului de la Sighet, primul muzeu al comunismului din România – realizat la inițiativa regretatului Romulus Rusan și a scriitoarei Ana Blandiana – și de amenjarea de la Brăila s-a ocupat o echipă secției Istorie coordonată de muzeograf Cătălina Mârza. Înainte de Brăila, expoziția a fost prezentată la București, la Timișoara.