Marți, 5 decembrie, la Sala ProArte a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, a avut loc simpozionul „Jocul popular brăilean”, care a avut drept scop promovarea și conservarea tradițiilor populare românești specifice zonei Munteniei.
Invitatul de onoare al activității, alătrui de instructorii de dans și coregrafii din județul Brăila, a fost maestrul coregraf Ștefan Coman, un încurajator al păstrării specificului cultural tradițional din zona Munteniei.
La începutul discuției, maestrul Ștefan Coman a povestit cum a început el să culeagă primii pașii de dans din diferite locuri și cât de dificil i-a fost să facă rost de aceștia. Mai mult decât atât, maestrul a afirmat că fiecare zonă are o anumită personalitate:
„Am învățat ce înseamnă culegere. Prima culegere a fost în Insula Mare a Brăilei. (…) Și așa am luat contact și am avut posibilitatea să învăț ce înseamnă a culege folclor, cum, ce modalități. Este foarte greu să culegi un joc popular.(…) Fiecare comună, sat își are personalitatea sa.”
Ștefan Coman: „Brăila este un centru, un izvor de folclor muntenesc”
În același timp, Ștefan Coman susține că nu se mai poate culege un joc deoarece nu mai există informatori. Acești informatori sunt de fapt oamenii de la țară. Totodată, accentuează ideea că a culege un joc era extrem de greu pentru că informatorul nu dorea ca jocul să fie preluat și dus în altă parte. O modalitate de culegere pe care a utilizat-o Ștefan Coman în culegerea de joc a fost utilizarea formularelor unde era scris numele informatorului. Astfel, informatorul avea garanția că jocul o să rămână și nu o să se piardă.
Ștefan Coman afirmă că „Brăila este un centru, un izvor de folclor muntenesc”, iar acest areal de la Călărași până la Vrancea, Galați, Râmnicu Sărat, Buzău, mai exact zona Bărăganului a fost foarte pustie pe la 1500-1600. Totuși, „fondul uman a existat dintotdeauna, a existat un centru,” susține maestrul.
Coman lansează o întrebare foarte interesantă în ceea ce privește faptul că la Brăila, spre deosebire de celelalte zone, s-a respectat mult mai puternic jocul în forma sa de exprimare fizică și verbală. Răspunsul pe care acesta l-a dat este următorul: „Populația din această zonă a reușit să asimileze folclorul care a venit. Cei mai mulți au venit din zona Moldovei de nord și a Ardealului. (…) Populația din această zonă a știut să-și personalizeze jocul respectiv pe forma de exprimare simetrică a jocului muntenesc, a jocului brăilean.”
Aceste jocuri s-au păstrat foarte bine deoarece populația din zona Munteniei a devenit foarte conservatoare în timpul ocupării turcilor la 1300-1400. „Căuta să-și păstreze folclorul, cultura tradițională, mișcarea, jocul, ceea ce îi condiționa pe ei a respecta obiceiurile respective,” mai susține Ștefan Coman.
Un alt lucru interesant pe care Ștefan Coman îl evocă este faptul că, după Revoluție, la Brăila, dar și în alte zone de lângă Brăila au început să dispară din formații. Numai că Ștefan Coman și-a dorit să păstreze încă vie prezența formațiilor tradiționale de joc și a început să înființeze alte ansambluri. „Câștigă cămara sufletului meu, aici! Dau și bani numai să câștig eu din punct de vedere tradițional. Să văd că oamenii câștigă din punct de vedere tradițional.” spune Ștefan Coman arătând în dreptul inimii.
Din păcate, în prezent nu mai pot fi creați alți pași de dans tradiționali românești, iar Ștefan Coman oferă o explicație pentru acest fapt: „Starea socială de acum nu-ți mai permite să creezi pentru că suntem într-o viteză amețitoare. Jocurile nu vor exprima acele sentimente, acele stări pe care le avea omul înainte.” Mai mult, maestrul susține că asemenea operelor lirice de azi care nu mai seamănă cu cele de acum 50 de ani, așa sunt și jocurile tradiționale românești. E imposibil să mai creezi deoarece inițiatorul nu mai are aceeași inspirație, trăiri pe care le aveau oamenii înainte. „Creația jocurilor aparține omului din acea perioadă de timp,” accentuează maestrul coregraf la final.
„În unele zone din țară, tradiția a început să moară.”
De asemenea, Ștefan Coman trage un semnal de alarmă și susține că dacă nu există implicare și susținere din partea administrației locale se va pierde jocul, tradiția locală: „Dacă directorii instituțiilor de cultură nu se apleacă și asupra acestui fenomen, totul moare. În unele zone din țară a început să moară.”
Spre final de simpozion, Ștefan Coman oferă un sfat coregrafilor prezenți: „Sunteți și aveți responsabilitatea cea mai mare. Dumneavoastră sunteți păstrătorii și informatorii de azi. Ceilalți au plecat. Dumnezeu să-i odihnească. Dacă vreți să vă rămână folclorul coregrafic aici, să-l păstoriți, trebuie să vă băgați jocul aici în cămara sufletului, nucleul să rămână și să-l scoateți de acolo câte puțin.”
Maestrul coregraf a demonstrat și câțiva pași de dans coregrafilor prezenți: Hora de la Bolintin, Sârba de la Oltina sau Ceasornicul.
Azi, la Casa Tineretului are loc etapa finală a Atelierului de revitalizare a patrimoniului cultural – Jocul, unde coregrafi din Brăila vor încânta cu dansuri tradiționale românești.
