Astăzi, aproximativ 515.000 de români își sărbătoresc onomastica de sărbătoarea Sfântului Arhidiacon Ștefan. Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, peste 362.000 de bărbați și aproximativ 153.000 de femei poartă acest nume.
Cel mai des întâlnite prenume bărbătești sărbătorite sunt Fane, Fănel, Fănică, Ştefan, Ştefănel, Ştefănuş și Ștefănuţ. La femei, cel mai frecvent prenume este Ștefania. Mai sunt întâlnite şi Fănica, Fănuţa sau Ştefana.
Cine a fost Sfântul Ștefan?
Potrivit crestinortodox.ro, a fost cunoscut și ca Sfântul Arhidiacon Ștefan. Numele „Ștefan” provine din grecescul „Stephanos”, care înseamnă „coroană”, „ghirlandă” sau „cunună”. Sfântul Ștefan a fost un tânăr frumos, bun orator și un remarcabil psiholog. El a predicat învățăturile lui Iisus și a atras atenția fariseilor, ceea ce a dus la condamnarea sa la moarte. Autoritățile iudaice din Ierusalim l-au condamnat la uciderea cu pietre, devenind astfel primul martir creștin. Osemintele sale au fost depuse în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma începând cu anul 560.
Tradiții și superstiții de Sf. Ștefan
Tradiția spune că nu ar fi recomandat să facem drumeții montane sau deplasări în zone izolate, deoarece acestea ar fi considerate o sfidare la adresa sfântului. Deși se crede că Sfântul Ștefan protejează, este mai bine să evităm astfel de călătorii în această zi.
Nu se recomandă în această zi curățenia în casă sau spălarea hainelor. Un alt obicei tradițional de Sfântul Ștefan este evitarea certurilor sau scandalurilor. Se spune că este bine să nu ne certăm cu nimeni în această zi! Mai mult decât atât, se recomandă să ne împăcăm în această zi cu toți cei cu care suntem sau am fost certați vreodată! Se crede că împăcarea în această zi este mai puternică și mai durabilă.
În ziua Sfântului Ștefan se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice. Pachetele cu mâncare sunt împărțite persoanelor tinere care poartă numele Sfântului Ștefan, pentru a le aduce noroc și binecuvântare.
În unele regiuni din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Acestea sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere și modelat în forme rotunde. Aceste pâinici amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. Se sfințesc la biserică în ziua sărbătorii și se impart copiilor săraci.
Monitorul de Brăila ureză tuturor sărbătoriților acestei zile: La mulți ani!
