Furtuni similare unui uragan vor mai fi pe litoralul românesc

O spune Academicianul Eugen Rusu, profesor în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, cel care a afirmat, după o serie de analize bazate pe predicţii climatice, încă din 2019, că astfel de fenomene extreme vor atinge litoralul Mării Negre. „În 2019 eu am analizat mai multe date furnizate de centre meteorologice de prestigiu, cum ar fi Swedish Meteorological & Hydrological Institute și Meteo France. Ele se bazează pe un concept, care se numește RCP – representative concentration pathway – relaţionat direct cu emisiile de gaze în atmosferă. În baza acestor RCP-uri se pot face scenarii climatice, care merg și până în 2100, sau chiar mai departe. De pildă, dacă emisiile de gaze se opresc în 2030, vom avea niște scenarii climatice mai blânde, dacă se opresc în 2040, vom avea alte situații. Cert este că eu am estimat, încă din 2019 că astfel de furtuni cu intensitate de uragan vor apărea şi ȋn bazinul Mării Neagre, dar nu mă așteptam să se întâmple atât de repede”, spune Academicianul Eugen Rusu.  

De altfel, Organizația Națiunilor Unite trage un semnal de alarmă în privința poluării și încălzirii globale și spune că schimbările climatice sunt uneori mai severe decât estimările specialiștilor. Profesorul Eugen Rusu afirmă că astfel de furtuni, cu impact major asupra țărmului, vor mai avea loc în viitor.

La Marea Neagră nu vom avea uragane devastatoare

„Singura veste bună pe care o pot da este că, la Marea Neagră, nu cred că vom avea uragane devastatoare. Ca să vă faceți o idee, noi am experimentat un uragan apropiat de categoria I (cu viteze ale vânturilor cuprinse între 120 și 150 km/oră). Există ȋnsă şi uragane mult mai puternice, care pot fi devastatoare șau chiar catastrofice. Din fericire pentru noi, e puțin probabil să avem în Marea Neagră uragane catastrofice, pentru că suprafața este destul de redusă și, din cauza reliefului ȋnconjurător, nu vor avea cum să se desfășoare, vor fi mai atenuate, dar uragane de categoria I, sau chiar II, vor mai fi în Marea Neagră, însoțite de valuri foarte mari care pot provoca daune ȋn zonele costiere– fenomenul Storm Surge”, explică profesorul Rusu.

Academicianul Eugen Rusu a fost consultant ştiinţific la NATO şi ONU și cooptat în 2012 ca expert ȋn cadrul Comisiei Europene

Academicianul Eugen Rusu, cadru didactic la Universitatea „Dunărea de Jos“din Galaţi a fost cooptat ȋncă din anul 2012 ca expert ȋn cadrul Comisiei Europene ȋn probleme relaţionate cu energia valurilor şi mareelor. De asemenea, a fost ȋn trecut consultant ştiinţific la NATO şi ONU, dar şi ȋn multe alte foruri ştiinţifice internaționale, fiind inclus și ȋn topul mondial al celor mai reprezentativi oameni de ştiinţă din lume (Word Ranking of Scientists).  

În urmă cu o săptămână, cea mai puternică furtună, cunoscută pȃnă ȋn prezent şi avȃnd caracteristicile unui uragan de categoria I, a lovit litoralul românesc și a lăsat urme adânci: în Constanța au fost zeci de copaci prăbușiți, 50 de acoperişuri smulse, 60 de maşini avariate şi 21 de localităţi fără curent electric. Au fost rafale de vânt care au depăşit 120 de kilometri pe oră și valuri puternice care au dus la inundații.