Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătoare a milei și dreptății

În calendarul Bisericii Ortodoxe Române, data de 8 noiembrie este a soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, cei care duc la îndeplinire porunca milei și a dreptății lui Dumnezeu. Nu întâmplător, Sf. Arhanghel Mihail este reprezentat, în icoane, purtând o sabie de foc și îmbrăcat în haine ostășești. Sf. Arhanghel Gavriil apare în icoane cu haine sacerdotale. Nu are sabie, ci un crin, pentru că este purtătorul veștii milei dumnezeiești față de oameni. Tot Sf. Gavriil a vestit  nașterea Fiului lui Dumnezeu, fiind astfel mesagerul mântuirii. Așa că în unele icoane este reprezentat purtând o sferă pe care sunt inscripționate semnele Mântuitorului.  

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române, aleși deoarece sunt simboluri ale luptei împotriva răului. 

Direcția pentru Evidența Populației menționează că sunt peste 1,4 milioane de români care poartă numele celor doi arhangheli sau derivate din ele. Mulți dintre aceștia își serbează onomastica și cred că numele este purtător al simbolisticii amintite mai sus.

Tradiție și obiceiuri populare pentru ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

Destule obiceiuri populare sunt legate de această sărbătoare religioasă, unele dintre ele nu se mai respectă – cum e interdicția ca în această zi să nu se lucreze. Altele rămân să contureze o imagine simbolică persistentă. 

Regretata cercetătoare etnolog Irina Nicolau a scris frumoase pagini cuprinzând tradiții populare în volumul „Ghidul sărbătorilor românești” (editura Humanitas, 1998) referitor la aceasta:    

Despre Arhanghelul Mihail se crede că ar fi primul sfânt făcut de Dumnezeu. Căci ar fi fost mai întâi slugă la Diavol. Sfântul Petru l-a chemat să vină la partea cea bună, dar Arhanghelul Mihail a refuzat, socotindu-se prea păcătos. Într-o zi, se afla cu Diavolul la scaldă, iar Dumnezeu a îngheţat apa, să rămână Diavolul dedesubt şi să poată veni Mihail la el. Arhanghelul a început să zboare, dar Diavolul a spart gheaţa şi a încercat să-l prindă. Dumnezeu a poruncit Sfântului Ilie să-l trăsnească pe Drac. Aşa a ajuns Sfântul Mihail de-a dreapta lui Dumnezeu. Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moşi. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi <lumina de veci> în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la naşi. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta areţilor (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu faţa în sus, oilor le va merge bine. Se serbează <cu desăvârşit nelucru>. Arhanghelul Mihail ia sufletul omului în ceasul cel de pe urmă. În unele locuri se crede că este nu numai stăpân pe vieţile oamenilor, ci şi pe Lună şi Soare. Ba chiar şi peste Mamarca, nevasta lui Scaraoţchi. El taie cu sabia pânza norilor plini cu grindină. Se spune despre Arhanghelul Mihail şi despre Sfântul Ilie că ei, neluând canon pe pământ, sunt în cer cu trup viu, trup ce nu a avut parte de moarte chinuită. La Judecata de Apoi, sângele lor va arde pământul de şapte stânjeni şi îl va curăţi. Despre Gavriil se spune că stăpâneşte ciuma, ca şi Sfântul Haralambie, şi că ar fi dat Maicii Domnului vestea naşterii lui Iisus”. 

Hram la Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din Brăila și Ziua Școlii ”Mihai Viteazul”  

Biserica Sf. Mihail și Gavriil este cea mai veche din urbe. Se află pe locul unde a fost un cimitir creștin, „cam pe la 1400 și până în preajma anexării orașului de turci, 1538”, scrie aheologul dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, în primul volum al cărții „Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Brăila” (Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol”, 2019), carte apărută cu binecuvântarea IPS Casian Crăciun, arhiepiscop al „Dunării de Jos”. Întâi a fost aici un lăcaș de cult otoman, iar după retragerea turcească se transformă în biserică creștină, inițial doar „cu hramul Sf. Mihail așa cum a fost dorința Marelui Duce Mihail, comandantul oștilor care au primit capitularea turcilor în iulie 1828 la Brăila”, după cum spune cercetătorul Ionel Cândea.  

Biserica Sf. Mihail și Gavriil este de șase secole „<stegarul> neabătut spre înălțările bucuriei de a fi și de a rămâne mărturisitor al credinței în purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru fecare dintre noi, în timp, în împrejurări faste și nefaste, dar mereu convertite, prin cei cu inima bună, în reușite”, spune în carte IPS Casian. 

Clopotnița s-a ridicat abia în 1923, altfel decât la alte biserici, dat fiind istoricul amintit, în afara construcției inițiale. Este o lucrare suportată financiar de soții Ana și Nedelcu Chercea, binefăcători în multe privințe pentru brăileni, inclusiv ai satului care a purtat multă vreme numele lui Nedelcu Chercea, acum cartier al municipiului.  

Paroh al bisericii este de ani buni preotul Victor Țugui, răbdător cu orice creștin care are o problemă, bun ascultător și sfătuitor – de aceea îl vedem mereu cu oameni în preajmă, dornici să-i asculte îndemnurile de viață mai bună. Într-o astfel de zi, care este și de hram pentru sfântul lăcaș brăilean, mulți credincioși se opresc să înalțe măcar o rugăciune la biserica din centru. 

Tot în această zi este și sărbătoare la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” din municipiu, fiind Ziua Școlii pentru că Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil au fost aleși patroni spirituali ai instituției de învățământ. Directorul, prof. Nicoleta Dincă, și colegii din cancelarie plus elevii desfășoară în aceste zile un adevărat maraton festiv, subliniind prin diverse activități simbolistica, mai cu seamă laică, derivată din cea religioasă: lupta pentru dreptate, binele făcut pentru semeni, încrederea că omul bun va izbândi oriunde și oricând – îndemnuri tare bune în educația tinerilor.    

Foto:
Armanda Filipine