Fraudele cu investiții online, o amenințare în era digitală

Investițiile online sunt din ce în ce mai populare în ultimii ani. Drept urmare, a luat naștere un fenomen periculos,  fraudele cu investiții online.  

Fraudele cu investiții, numite și „investment frauds”, reprezintă scheme diversificate și pot include tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive, conform unui comunicat de presă al Poliției Române. Mai exact, indivizi sau diverse entități promit investitorilor potențiali oportunități de investiții extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înșelătoare. 

În urma unor sesizări multiple primite de către Poliția Română cu privire la existența unor noi modalități de comitere a fraudelor cu investiții, s-a ajuns la concluzia că din ce în ce mai mulți români cad pradă unor astfel de înșelătorii. Prin urmare, se trage un semnal de alarmă tuturor persoanelor care sunt sau au fost pradă unor astfel de acțiuni frauduloase.  

Ce se întâmplă mai exact când sunt victima unei fraude cu investiții online? 

Se pare că victimele fenomenului fraudelor cu investiții accesează, pe diferite rețele de socializare, postări ce conțin reclame cu privire la servicii de investiții financiare, iar apoi  furnizează datele de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame. În continuare, sunt contactate telefonic de persoane necunoscute care utilizează numere de telefon atât românești, cât și din Marea Britanie.  

Victimele sunt convinse de către autorii necinstiți să se înscrie pe diferite platforme de investiții online, să achiziționeze acțiuni sau criptomonede și să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite – telefon, tabletă, laptop – aplicații cu accesare de la distanță. Atacatorii obțin astfel acces la toate datele personale și bancare ale victimei, aceasta rămânând vulnerabilă. Mai departe, victimei i se promit câștiguri profitabile dacă va continua să investească, timp în care atacatorii încheie contracte de credite online în numele persoanelor vătămate.  

Caracteristicile fraudelor cu investiții online:
  • Atacatorii încep cu promisiuni tentante de profituri rapide și sigure. Se folosește adesea un limbaj manipulator, cum ar fi „dublați-vă investiția într-o săptămână” sau „profituri garantate”; 
  • Se insistă asupra transferurilor de sume foarte mari de bani sau de criptomonede; 
  • Persoanele vătămate cedează controlul dispozitivelor electronice folosite și ignoră orice măsură de securitate digitală din cauza dorinței de îmbogățire rapidă; 
  • Atacatorii dețin abilități sporite de utilizare a resurselor tehnice. Mai exact, știu să își falsifice identitatea folosind platforme false găzduite în afara Europei; 
  • Se utilizează tactici agresive de publicitate a investițiilor, precum termenele limită; 
  • Informațiile despre investiții sunt limitate sau contradictorii. Nu există informații de bază, cum ar fi locația companiei sau strategiile de investiții. 
Prevenirea încercărilor de fraudare cu investiții online

Pentru prevenirea unor astfel de fraude, polițiștii recomandă o serie de măsuri: 

  • Informarea cu privire la investițiile online, pentru recunoașterea semnelor de avertizare ale unei fraude; 
  • Adoptarea unor măsuri pentru siguranță digitală: parole puternice, atenție sporită la link-urile provenite din surse necunoscute, autentificare multi-factor; 
  • Verificarea site-ului firmei sau a platformei cu care urmează să faceți investițiile; 
  • Păstrarea unui simț critic și o atenție sporită la promisiunile nerealiste cu profituri imense și rapide; 
  • Solicitarea informațiilor în format scris, în special prospectele de investiții sau detaliile companiei; 
  • Consultarea unui expert financiar; 
  • Atenție sporită în cazul în care se folosesc tactici agresive de manipulare, cum sunt termenele limită. 

Mai multe informații cu privire la investiții legitime, legislație și autorizare pot fi obținute pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară, la secțiunea „Alerte Investitori”, accesând următorul link. 

Foto:
Mohamed Hassan/Pixabay